Mesaj urgent de la Bruxelles pentru premierul Ilie Bolojan. Vicepreședintele Comisiei Europene Roxana Mînzatu îi cere șefului guvernului să ia măsuri rapide pentru reformarea companiilor de stat cu pierderi.
Roxana Mînzatu, comisar european și vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pe probleme legate de drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a transmis un mesaj urgent pentru guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Ea a vorbit, într-un interviu despre necesitatea reformării de urgență a companiilor de stat.
Această reformă, amânată de premier, la fel ca și alte reforme esențiale, pot afecta alocările prin PNRR, a avertizat Roxana Mînzatu. În acest context, ea a făcut referire la declarațiile ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pâslaru. Acesta declara, potrivit oficialului european, că reforma companiilor de stat reprezintă o urgență de bun simț pentru guvern.
„Ministrul Pîslaru spunea că reforma companiilor de stat este o urgență de bun simț. Restructurarea trebuie făcută imediat, deoarece aceste companii înghit fonduri care ar putea fi redirecționate în alte părți unde e nevoie reală de ele”, a spus Mînzatu, conform G4media.
Potrivit spuselor sale, guvernul a făcut bine că a reactivat Comitetului Național pentru Reforma Companiilor de stat. Această structură va face un inventar al companiilor pentru a stabili unde este nevoie de stat. Roxana Mânzatu a atras atenția că de reforma acestor companii depinde atingerea unor jaloane în PNRR care condiționează alocarea unor fonduri europene.
„Există și jaloane din PNRR legate de restructurarea companiilor, care condiționează accesul la fonduri europene”, a reamintit reprezentanta Comisiei Europene.
Pe lângă acest mesaj urgent referitor la reforma companiilor de stat, Roxana Mînzatu a făcut și o serie de recomandări. Ea a arătat cum ar trebui oficialii români să abordeze negocierile pentru alocarea financiară aferentă viitorului exercițiu bugetar. În opinia sa, reprezentanții guvernului ar trebui să aibă o atitudine fermă și să-și susțină punctul de vedere cu toate argumentele pe care le au la dispoziție.
România a propus o alocare financiară de circa 60 de miliarde de euro în solicitarea pusă pe masa Comisiei Europene, aferentă viitorului exercițiu bugetar multianual. Această propunere va fi analizată și negociată intens în următoarea perioadă la nivelul Consiliului European, dar și în Parlamentul de la Bruxelles.
„România trebuie să aibă o poziție fermă în Consiliu, să participe la arhitectura, la modul în care se va concretiza această propunere a noastră pentru următorul buget. Trebuie să-și susțină prioritățile și să nu dea înapoi”, a recomandat Roxana Mînzatu.
În acest context, comisarul european a vorbit și despre problemele cu care se confruntă sitemul de educație din România. Roxana Mînzatu a avut un alt mesaj urgent și pentru ministrul Educației, Daniel David. Ea a spus că este nevoie de o schimbare la nivelul sistemului educațional. Aceasta trebuie să ducă la îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi.
„Scăderea rezultatelor PISA arată că setul de competențe de bază se erodează, ceea ce subminează atât capacitatea de inserție profesională, cât și coeziunea socială pe termen lung. De exemplu, aproape jumătate dintre elevii români nu au competențe de bază la matematică, citire și științe. 74% dintre elevii români nu au competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 43%. În pofida unei ponderi relativ ridicate a absolvenților în domeniul IT (7%)”, a explicat vicepreședinta CE.
Întrebată ce crede despre schimbarea programei la limba și literatura română pentru clasa a IX-a, propusă de Ministerul Educației, care a generat o mulțime de critici în mediul academic, vicepreședinta Comisiei a evitat să dea un răspuns. Ea a spus că educația, programele școlare și organizarea sistemului de învățământ sunt competențe ale statelor membre.
„Comisia Europeană nu poate interveni, dar poate, și o face de multă vreme, ajuta financiar și mai ales prin facilitarea de schimburi de bune practici. Ce înseamnă financiar? Bani din Fondul Social European, de exemplu, care pot și sunt folosiți pentru a finanța procesul educațional”, a explicat ea.