PSD denunță bugetul propus de Ilie Bolojan. Fost ministru al Finanțelor: „Este făcut să se închidă din pix”

PSD denunță bugetul propus de Ilie Bolojan. Fost ministru al Finanțelor: „Este făcut să se închidă din pix”
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Bugetul pentru 2026, propus de Ilie Bolojan, este făcut „să se închidă din pix” și are la bază o prognoză mai veche ce nu ia în considerare recesiunea. Criticile vin din partea unui social-democrat, fost ministru al Finanțelor.

PSD a găsit probleme la bugetul lui Bolojan

Deputatul PSD Adrian Câciu susține că proiectul de buget pe 2026, dat publicității de Guvern are la bază o prognoză mai veche. Bugetul lui Bolojan susține fostul ministru al Finanțelor, este „contabil, făcut să se închidă din pix, pe fonduri europene” şi nu ia în calcul o recesiune economică.

„Criză socială! Comunicatul INS de astăzi referitor la căderea amplă a consumului populaţiei pentru a şasea lună consecutiv ne arată ce se ascunde de 5 luni de zile: România a intrat şi trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută. Adică nu avem ceva tehnic, statistic, ci recesiune în toată regula. Fapt care mă aduce la a discuta primele elemente despre propunerea de buget publicată de Bolojan”, a scris într-o postare pe Facebook, Adrian Câciu.

Deputatul PSD se întreabă retoric, de ce guvernul a întârziat cu bugetul până în luna martie, în condițiile în care are la bază o prognoză veche. El se arată neîncrezător în justificarea premierului conform căreia bugetul a fost întârziat pentru a adopta Ordonanța privind măsurile din adminisrație.

„Este un buget care se bazează pe o prognoză veche, care nu ia în calcul recesiunea! Se pune întrebarea: de ce nu l-au făcut în decembrie dacă tot l-au construit pe o prognoză depăşită? Să nu îmi spuneţi că au aşteptat «măsurile pe administraţie» că vă trimit să vedeţi cât sunt cheltuielile de personal proiectate pentru 2026 pe total buget general consolidat”, a mai scris fostul ministru.

Ce reclamă Adrian Câciu la proiectul de lege

Deputatul social-democrat a adăugat că în bugetul propus există fonduri pentru magistraţi, dar nu şi pentru persoanele vulnerabile. El a afirmat că venitul mediu al magistraţilor este de aproximativ 18.000 de lei net pe lună. Totodată, atrage atenția că acest proiect nu ține cont de evoluția inflației și de războiul din Iran

„Cel mai important: bugetul nu răspunde la două şocuri pe care le trăim: şocul inflaţionist şi recesionist, şocul conflictului din Iran. Ai fi presupus că, dacă tot nu s-a venit cu bugetul până acum, ar fi trebuit să se vină cu măsuri în sensul ăsta. Nu există. E un buget contabil, făcut să se închidă din pix, pe fonduri europene”, a mai arătat fostul ministru.

În mesajul său, Florin Câțu amintește că ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a fost responsabil, în 2021, pentru bugetul care a provocat o altă criză socială. El a mai atras atenția că există un risc pronunțat ca mai multe venituri să nu fie realizate, în special din PNRR. Aceasta în ciuda estimărilor optimiste ale ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pâslaru.

Deşi, probabil, Consiliul Fiscal ne va spune că nu s-au supraestimat veniturile (a mai făcut asta o singură dată, în 2021, când bugetul a fost prezentat tot în martie, de acelaşi ministru de Finanţe ca şi acum şi ne-am trezit cu o criză socială – ca şi acum), există un risc de nerealizare a unor venituri (în special din PNRR, dar nu numai) de 1,4% din PIB. Nu este deloc bine! Din contră, e grav”, a afirmat Câciu.

Bugetul construit pe un deficit de 6,2% din PIB

Bugetul pentru 2026, conform proiectului pus în dezbatere, este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB. Guvernul trebuie să recupereze, în acest an 127,7 miliarde lei, nivel care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027, potrivit documentului publicat de Ministerul Finanţelor.

Potrivit proiectului, veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde lei. Pe de altă parte, cheltuielile vor ajunge la 527,4 miliarde lei, ceea ce înseamnă un deficit de circa 135,7 miliarde lei.

Documentul face referire la credite de angajament de peste 712 miliarde lei. Este vorba despre promisiuni de cheltuieli pentru proiecte care se vor întinde pe mai mulți ani.