PSD insistă pe majorarea salariului minim. România riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, insistă că guvernul trebuie să majoreze salariul minim pe economie. El i-a cerut premierului să prezinte o situație cu impactul măsurii asupra bugetului.

Salariul minim pe economie cerut de PSD

Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a cerut un calcul asupra impactului pe care salariul minim pe economie l-ar avea asupra bugetului. Liderul social-democrat declarat că a i-a transmis premierului să prezinte această situație. Grindeanu a precizat că România riscă procedura de infringement din partea Comisiei Europene dacă nu va lua această măsură.

„Am cerut, şi prim-ministrul a fost de acord, i-am spus azi dimineaţa că mi-aş dori să se vină cu un calcul de la Ministerul Muncii şi de la Ministerul Finanţelor legat de impactul pe care l-ar avea asupra bugetului, dacă există un asemenea impact şi care ar fi efectul nemăririi salariului minim şi care ar fi efectul unui infringement. Şi lucrurile acestea vor fi prezentate de prim-ministru”, a afirmat Sorin Grindeanu, la Parlament.

Grindeanu a declarat că a fost o discuţie în coaliţie, în urmă cu două săptămâni şi de principiu, toată lumea a fost de acord ca salariul minim să fie majorat.

„Între timp, inclusiv azi dimineaţă am avut o discuţie cu premierul Bolojan, au intervenit câteva modificări. Doamna comisar Roxana Mînzatu ne-a informat că e posibil să intrăm într-o zonă de infringement, dacă nu facem această majorare. Ştiu că peste două zile e acel Consiliu Tripartit”, a mai spus Grindeanu.

Ilie Bolojan refuză să adopte aceată măsură

Premierul Ilie Bolojan refuză să majoreze salariul minim pe economie. Adept al austerității, acesta ia partea patronatelor care spun că ar întâmpina probleme dacă ar lua o astfel de măsură. Pe de altă parte, conform datelor statistice, între 40 și 46% dintre lucrătorii români lucrează pe salariul minim sau pe sume apropiate.

Anul acesta salariul minim net pe economie este în jur de 2.574 de lei, o sumă insuficientă pentru a duce un trai decent. Mai ales că, guvernul Bolojan a pus întreaga povară fiscală pentru reducerea deficitului pe umerii românilor de rând. Deși promitea că va lua măsuri împotriva lor, premierul a ales să protejeze nomenklatura politică și sinecuriștii din companiile de stat.

Ilie Bolojan nu a propus nici o măsură de reducere reală a sinecurilor politicie. Adept al concedierilor colective, punct central, alături de creșterea impozitelor și taxelor pentru populație, el nu dă senzația că ar avea în vedere alte soluții pentru reducerea deficitului.

Dimpotrivă, Bolojan face tot ce poate pentru a perpetua risipa de bani publici în administrație. El refuză să adopte un mecanism real de eficientizare și prioritizare a cheltuielilor publice.

Sindicatele protestează pentru salariul minim pe economie

Patru mari confederaţii sindicale vor protesta miercuri, în faţa Guvernului, pentru a transmite un mesaj ferm că nu acceptă austeritatea. Sindicaliștii relamă „dispreţul faţă de muncă şi cei care muncesc” pe care îl manifestă Ilie Bolojan și echipa sa. Sindicatele solicită salariul minim pe economie şi majorarea pensiilor.

Sindicatele mai cer respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei. De asemenea, solicită protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile.

„Suntem complet nemulţumiţi de situaţia cu care suntem confruntaţi din cauza măsurilor de austeritate pe care Guvernul le-a transformat în acte normative. Constatăm că rezultatul acestor măsuri sunt numai măsuri de austeritate asupra cetăţenilor de rând, neavând un efect benefic în reducerea deficitului excesiv. Deficitul excesiv nu este vina cetăţenilor, este vina guvernanţilor, a celor din clasa politică care, printr-o proastă gestiune, ne-au adus în situaţia actuală”, a declarat preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) Cartel ALFA, Bogdan Hossu.

Potrivit acestuia, niciuna dintre măsurile de austeritate adoptate  nu reprezintă o reformă așa cum o prezintă Guvernul. Acestea sunt doar tăieri sau de creştere a taxelor, fără perspectiva unei politici coerente de reformă.