Șefa CAB acuză o tentativă de preluare a controlului asupra puterii judecătorești

Liana Arsenie, președintele Curțiid de Apel București acuză o tentativă de preluare a controlului asupra puterii judecătorești. Ea vorbește despre un scenariu matematic, foarte cinic, fără să indice pe cineva anume.

Liana Arsenie face acuzații grave

Preşedinta Curţii de Apel Bucureşti (CAB), Liana Arsenie, a declarat are impresia că se dorește o preluare a controlului asupra puterii judecătoreşti. Liana Arsenie vorbește despre un scenariu executat matematic, dar foarte cinic.

„Pare că se doreşte o preluare a controlului asupra puterii judecătoreşti. Nu doar pare. Este un scenariu matematic, dar foarte cinic, prin care se încearcă o conservare a puterii prin controlul puterii judecătoreşti. Un plan matematic, tehnic şi foarte cinic”, a declarat  Arsenie, la Antena 3.

Ea a explict că atunci când vorbește despre un plan matematic se referă la „rigoarea științifică” cu care a fost conceput și pus în practică. În opinia sa, sunt folosite elemente și imagini menite să creeze emoții pentru a prelua controlul asupra sistemului judiciar.

 „Când vorbim de plan matematic, ne gândim la rigoare ştiinţifică şi pare că tot acest plan este unul foarte riguros, organizat, pus la punct, în care folosim expresii care pot să creeze emoţii, folosim imagini care pot să creeze emoţii, dar nevoia este reală, de preluare a puterii judecătoreşti”, a apreciat șefa CAB.

Avertismentul președintei Curții de Apel

Liana Arsenie susține că toată puterea dusă într-o singură mână înseamnă dezechilibru şi dispariţia statului de drept. În acest sens a subliniat că puterea executivă „vrea să devoreze” puterea legislativă.

„În arhitectura statului, Constituţia prevede trei puteri, trei piloni pe care după care funcţionează statul român. Puterea executivă, puterea legislativă şi puterea judecătorească. Toţi aceşti piloni înseamnă împărţirea puterii şi înseamnă un echilibru. Toată puterea dusă într-o singură mână înseamnă dezechilibru, înseamnă dispariţia şi disoluţia statului de drept”, a mai spus Arsenie.

Potrivit spuselor sale, de fiecare dată când un nou președinte este ales, există magistrați care se invocă nevoia de schimbare în sistem. Așa explică, faptul că mai mulți judecători și procurori au dat curs invitației lui Nicușor Dan și au vorbit despre problemele grave din sistemul de Justiție. Ea a refuzat să spună cine este în spatele acestui plan malefic la care a făcut referire.

„Există magistraţi care, de câte ori se schimbă puterea politică, se duc să discute cu preşedintele, invocând nevoia de schimbare. (…) Eu pot doar să constat. Nu pot să fac acuzaţii. Acuzaţiile trebuie să fie făcute în temeiul dispoziţiilor legii şi să fie evaluate de către instituţiile autorizate. Pot doar să constat că puterea executivă practic devorează puterea legislativă. Nu mai avem Parlament care să legifereze şi există această nevoie de control asupra puterii judecătoreşti prin orice mijloace”, a spus Arsenie.

Liana Arsenie încearcă să minimalizeze discuțiile de la Cotroceni

În acest context, șefa Curții de Apel București a încercat să minimalizeze importanța discuțiilor pe care Nicușor Dan le-a avut cu magistrații pe care i-a invitat la Cotroceni. Liana Arsenie susține că aceștia sunt nereprezentativi și că procedează astfel de fiecare dată când se schimbă președinții. Spune că au făcut-o și pe vremea lui Traian Băsescu și, ulterior, pe vremea lui Klaus Iohannis.

„Afirmând nevoia de schimbare şi de îmbunătăţire a sistemului de justiţie, practic ei solicită schimbări care să valideze eşecuri personale”, a declarat şefa CAB, referindu-se la magistraţii care au mers să discute cu preşedintele Nicuşor Dan.

Deși vorbește despre un număr „nereprezentativ” de judecători și procurori nemulțumiți, realitatea o contrazice. Un număr foarte mare de magistrați, peste 800, au semnat petiția prin care acuzau problemele din Justiție. Este vorba atât de magistrați aflați în activitate, cât și de pensionari. Or numărul foarte mare de semnatari și diversitatea instituțională arată că nemulțumirile exprimate depășesc cadrele unor conflicte punctuale.