Curtea de Apel București, reacție cu întârziere la documentarul Recorder. Cum explică modificările completurilor de judecată. Şefa CAB dă vina pe Parlament şi pe procurori pentru prescrierea dosarelor de corupţie

Curtea de Apel București a prezentat situația modificărilor din completurile de judecători din ultimii trei ani. Potrivit documentului, cauzele prescripției în mai multe dosare de corupție nu au legătură cu aceste proceduri.

Curtea de Apel București reacționează

Într-un document intitulat „Informare publică Recorder”, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a transmis o informare care ar trebui să clarifice situația modificărilor completurilor de judecată. În reportajul Recorder, se arată că multe procese de mare corupție s-au încheiat din cauza prescrierilor ca urmare a acestor proceduri care au dus la întârzierea judecății.

Jurnaliștii susțin că prin această procedură s-a urmărit obținerea unor decizii favorabile în cazul unor persoane acuzate de corupţie. În mare parte din cazurile în care s-au operat modificări ale completurilor s-a ajuns la reluarea proceselor, la tergiversări și la prescripția faptelor, au arătat cei de la Recorder.

În document, Curtea recunoaște că, în ultimii trei ani, s-au operat modificări ale completurilor de judecată în 361 de cazuri. Toate acestea, susține documentul, „au fost determinate exclusiv de cauze obiective şi legale”.

„Orice măsură administrativă adoptată la nivelul instanţei a avut şi are ca unic scop asigurarea continuităţii actului de justiţie şi a funcţionării normale a completurilor de judecată. În mod esenţial, este de subliniat că nicio mutare de la o instanţă la alta, delegare sau detaşare a unui judecător nu poate fi dispusă fără acordul acestuia, în temeiul principiului constituţional al inamovibilităţii, care garantează independenţa judecătorului şi îl protejează împotriva oricărei ingerinţe administrative sau presiuni externe”, se arată în documentul citat.

Cum explică Liana Arsenie modificările de completuri

În materialul care are 10 pagini, Liana Arsenie, care conduce Curtea de Apel București, a prezentat o situaţie centralizată a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani. Conform CAB, situaţia centralizată a motivelor ce au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani este următoarea:

• pensionări şi degrevări anticipate pensionării – 55 situaţii (15,2%). Acestea sunt situaţii inevitabile care presupun încetarea mandatului şi reorganizarea completurilor în mod obligatoriu;
• promovări în carieră – 53 de situaţii (14,7%). Consecinţă firească a concursurilor de promovare, a dreptului la carieră, aceste modificări se impun de drept, nu sunt discreţionare;
• integrare în secţie a judecătorilor nou veniţi – 144 modificări (39,9%). Aceasta reprezintă principala cauză a modificărilor şi reflectă ocuparea;
• degrevare totală sau parţială a judecătorului în considerarea complexităţii cauzelor, alte situaţii – 41 cazuri (11,4%). Modificările operate au asigurat adaptarea completurilor la complexitatea dosarelor, prevenirea prescripţiei în materie penală, a blocajelor şi a duratei excesive a proceselor;
• reluarea activităţii după concedii maternitate, alte situaţii – 48 cazuri (13,3%);
• detaşări – 20 de situaţii (5,5 %). 11 detașări de drept de drept ca efect al promovării unor concursuri (3,0% din totalul modificărilor), 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti ca efect al promovării unor concursuri – 9 situaţii (2,5% din total modificărilor).

Cum justifică instanța prescripțiile

În comunicat, Curtea de Apel București contestă susținerile din reportajul Recorder precizând că prescriere nu s-a produs din cauza schimbărilor de completuri. Instanța indică drept cauze ale intervenției prescripțiilor „pasivitatea legislativului” care nu ar fi corectat timp de patru ani textul din Codul penal referitor la întreruperea prescripției, în acord cu deciziile CCR.

De asemenea, este indicată „durata excesivă a urmăririi penale”, uneori cu trimiteri tardive în judecată. Instanța subliniază că acestea sunt elemente anterioare sesizării Curții și „nu puteau fi corectate prin managementul completurilor”. Potrivit acestuia, componenţa completului nu putea influenţa soluţia impusă de lege. Instanţa afirmă că analiza datelor din dosarele de corupţie pe o perioadă de 3 ani arată că:

• termenele de prescripţie erau deja împlinite anterior datei înregistrării cauzei la CAB sau au intervenit la foarte scurt timp după sesizare;
• din 22 dosare de corupţie, doar 3 (13,64%) s-au prescris în cursul judecăţii la Curtea de Apel Bucureşti, în timp ce 19 dosare (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizării instanţei;
• în cele 3 dosare în care prescripţia a intervenit după sesizarea Curţii de Apel Bucureşti, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni şi 5 luni de la sesizare, ceea ce arată că instanţa a fost sesizată cu cauze aflate deja la limita termenului legal, fără posibilitatea reală de a influenţa cursul prescripţiei;
• prescripţia intervenită la doar 9 zile de la sesizare nu poate fi asociată nici factual, nici juridic cu conduita instanţei, fiind imposibil ca, într-un asemenea interval, CAB să fi exercitat o influenţă reală asupra cursului procesului.
• în celelalte două cauze, intervalele de 3 luni, respectiv 5 luni, reprezintă perioade compatibile cu procedura normală de fixare a primului termen, comunicarea actelor şi respectarea dreptului la apărare, intervalele fiind insuficiente pentru a susţine existenţa unor manevre dilatorii sau a unei lipse de diligenţă din partea instanţei;
• Curtea a fost învestită cu cauze vechi, unele având fapte săvârşite cu 8– 10 ani înainte, ceea ce limitează în mod obiectiv posibilitatea de judecare pe fond;
• analiza graficelor statistice relevă faptul că instanţa a aplicat legea în mod activ şi responsabil, fără a se limita la constatarea prescripţiei răspunderii penale. Ori de câte ori au existat bunuri sau foloase susceptibile de confiscare, CAB a dispus măsuri de confiscare specială, chiar dacă acţiunea penală a încetat ca efect al prescripţiei. Prin aceasta, instanţa a asigurat înlăturarea beneficiilor patrimoniale obţinute ilegal, prevenind orice formă de impunitate economică;
• în acelaşi timp, Curtea a valorificat eficient probatoriul administrat în fazele anterioare ale procesului, contribuind la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi respectând atât cerinţele dreptului intern, cât şi standardele europene privind combaterea corupţiei şi recuperarea produsului infracţiunii, în pofida unui cadru legislativ instabil.

„Recorder a vorbit despre «artificii procedurale» prin schimbarea completurilor, prezentând-o ca pe o situaţie «sistemică» de natură să conducă la prescriere în cauzele de corupţie. Realitatea documentată reliefează că modificarea completurilor s-a făcut în temeiul legii de organizare judiciară şi a Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (ROIIJ)”, se mai arată în document.

Ce concluzii trage Curtea de Apel București

La finalul materialului de zece pagini, Liana Arsenie concluzionează că toate modificările de completuri au fost justificate legal și au avut cauze obiective. Ea nu vede nici o problemă în faptul că aceste proceduri au dus la achitări pe bandă în marile dosare de corupție pe motiv de prescripție. Mai mult, susține că documentarul Recorder ar fi scos datele din context.

„Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective şi legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligaţiilor legale, drepturi profesionale şi sociale ale judecătorilor, cerinţe de management judiciar. Prezentarea făcută de jurnaliştii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică şi prezintă excepţionalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanţei, o emoţie publică artificială şi periculoasă pentru statul de drept”, este concluzia trasă de Liana Arsenie.

În ceea ce priveşte afirmaţiile apărute în spaţiul public, CAB afirmă că, „nu au existat modificări arbitrare, discreţionare sau cu scopul influenţării soluţiilor pronunţate de completurile de judecată”.