Liana Arsenie, șefa Curții de Apel București susține că i-a cerut președintelui să întâlnească și să discute despre problemele justiției. Încă de la finalul anului trecut Nicușor Dan a avut mai multe întrevederi cu magistrații pe acest subiect.
Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti (CAB) a declarat că i-a solicitat șefului statului o întrevedere însă nu a primit răspuns. Mai mult, spune că a făcut și o cerere scrisă în acest sens. Pe de altă parte, încă de la finalul anului trecut, din 22 decembrie, Nicușor Dan s-a întâlnit cu mai mulți magistrați care au vrut să-i comunice propria viziune despre sistemul judiciar. O parte dintre discuții au fost publice, însă Liana Arsenie nu a dorit să participe
„Am cerut o discuţie cu preşedintele ţării, am făcut şi o solicitare scrisă, probabil că agenda domniei sale este încărcată. Urmează, mă gândesc, să fiu şi eu primită”, a spus Liana Nicoleta Arsenie, la Antena 3.
Șefa Curții de Apel București a spus că vrea să-i transmită președintelui să fie atent la cuvintele pe care le folosește în discursul public. Atunci când susține că sistemul de justiţie ar fi condus prin teroare, prin presiune, prin persecuţie, spune ea, președintele ar trebui să se gândească la răul pe care îl face sistemului de justiţie în ansamblu. Ea spune că statul de drept este în pericol dacă puterea judecătorească ar fi coordonată politic.
„L-aş ruga pe domnul preşedinte ca, atunci când susţine că sistemul de justiţie este condus prin teroare, când sistemul de justiţie este condus prin presiune, este condus prin persecuţie, să se gândească că răul care se face nu este la adresa acelor magistraţi, ci este răul care vizează sistemul de justiţie în ansamblu său. Este un rău care şubrezeşte, care erodează statul de drept”, a precizat Arsenie.
Liana Arsenie susține că problemele sistemului judiciar se datorează nu magistraților, ci legilor proaste făcute în Parlament. Dacă cetăţenii nu mai au încredere că hotărârârile judecătorești reflectă prevederile legii aplicate cu independenţă şi obiectivitate de judecător, atunci statul de drept este în pericol, susține ea.
„Statul de drept nu este în pericol cu o justiţie independentă şi imparţială, nu este în pericol cu un corp al judecătorilor puternici, este în pericol cu o putere judecătorească coordonată politic”, a afirmat preşedinta Curţii de Apel Bucureşti.
În acest context, Arsenie acuză o încercare a politicienilor de a-și subordona Justiția. Magistratul a spus că este foarte grav că, s-a ajuns să se pretindă judecătorilor ce soluții să dea.
„Există aceste nevoi afirmate, tot mai clar în spaţiu public, de o parte dintre procurori, care nu sunt reprezentativi pentru Corpul Procurorilor, de a controla justiţia şi de a controla judecătorii, de a spune judecătorilor ce soluţie să dea. Este foarte grav că, în România anului 2025- 2026, am ajuns să impunem, să pretindem public să impunem soluţii judecătorilor”, a declarat preşedintele Curţii de Apel Bucureşti.
Președintele Curții de Apel București și-a exprimat temerea că, atât timp cât vor exista interese pentru anumite soluții, ar putea reveni vremurile în care judecătorii erau puși sub supraveghere și anchetați. Ea a indicat „factorul politic” ca fiind interesat de aceste soluții.
„DNA, atâta timp cât este interesat de soluţia din dosare, putem să ne întoarcem la acea eră şi la acea epocă în care, aşa cum arată raportul Inspecţiei Judiciare, dar nu ştiu dacă asta ne dorim, au fost supravegheaţi şi au avut dosare penale 1900 de judecători. La Înalta Curte au avut dosare şi cu durate îndelungate de supraveghere, 75 de judecători din aproximativ 100. La Curtea de Apel Bucureşti, 100 de judecători din circa 250, deci nu doar cei care judecau cauzele penale. La Curtea de Apel Oradea, 35 de judecători. La Curtea de Apel Ploieşti, 30 şi exemplele pot să continue”, a spus Arsenie.
Ea a afirmat că politicienii ar fi interesați să-și scoată adversarii din joc, iar pentru aceasta apelează inclusiv la anchete și procese în justiție. Arsenie spune că politicienii au nevoie să câștige capital politic ca să-și consolideze puterea. Iar pentru aceasta folosesc inclusiv legea penală.
„Decidentul politic. Este decidentul politic care are o nevoie de capitalizare politică, are o nevoie de consolidarea puterii politice şi din păcate, dacă recurgem la aceeaşi formulă, vom folosi acest instrument al legii pentru a înlătura adversarii politici, pentru a înlătura competiţia”, susține șefa Curții de Apel București.