Federația de Gimnastică a SUA susține că a obținut probe video care arată că antrenoarea lui Jordan Chiles, Cecile Landi, a contestat punctajul obținut de gimnastică în finala olimpică la sol înainte de a expira termenul limită de 1 minut, mai precis la 47 de secunde de la anunțarea scorului, relatează USA Today.
Federația de Gimnastică a SUA spune că a transmis proba video și o scrisoare formală către Tribunalul de Arbitraj Sportiv, cerând restabilirea punctajului obținut de Jordan Chiles la 13.766 și menținerea medaliei de bronz pentru sportiva americană.
Partea americană susține că Landi și-a exprimat intenția de a depune o contestație la 47 de secunde de la afișarea scorului, dar și la 55 de secunde.
„Înregistrările video furnizate nu au fost în posesia USA Gymnastics înainte de decizia tribunalului și, prin urmare, USAG nu a avut ocazia de a o transmite anterior”, mai susține Federația de Gimnastică a Statelor Unite.
Reprezentanții forului spun că, având în vedere regulile de confidențialitate, nu pot oferi informații suplimentare despre imagini și nu pot să dezvăluie nici sursa.
TAS a decis, sâmbătă, că bronzul olimpic îi aparține Anei Bărbosu, nu lui Jordan Chiles. Instanța de la Lausanne a constatat că gimnasta americană a depus după un minut și patru secunde – altfel spus, cu patru secunde peste termenul limită – contestația prin care a atacat scorul obținut inițial în finala olimpică la sol. Anunțul a provocat o reacție vehementă din partea Statelor Unite.
Sabin Gherdan, avocatul care le-a reprezentat pe Ana Bărbosu și Sabrina Voinea la TAS, a vorbit despre șansele de reușită ale apelului american, duminică, la Știrile B1 TV prezentate de Irina Petraru.
„La finalul audierilor de ieri arbitrii au întrebat fiecare parte în parte, inclusiv partea americană, dacă ridică anumite obiecții cu privire la posibilitatea de a se apăra, cu privire la modul în care s-a desfășurat această audieri, iar partea americană nu a ridicat nicio excepție. Au subliniat faptul că audierile s-au desfășurat conform codului procedural al Tribunalului de Arbitraj Sportiv. Prin urmare, îmi vine greu să cred cum o astfel de cale de atac ar putea fi susținută în fața tribunalului suprem elvețian”, a spus Sabin Gherdan.
„În general, căile de atac, recursul în fața tribunalului suprem elvețian se poate face doar pe anumite motive limitate. Sunt șase motive reglementate de codul procedural elvețian, iar rata de succes este foarte mică, adică vorbim de un procentaj extrem de mic al hotărârilor admise de către tribunalul suprem elvețian. Prin urmare, șansele lor sunt infime raportat la datele statistice”, a adăugat avocatul specializat în drept sportiv.