Locuri spectaculoase ale României: raiul de la izvoarele râului Strei

Locuri spectaculoase ale României: raiul de la izvoarele râului Strei
Foto: Facebook

Râul Strei traversează un ținut sălbatic, presărat cu rămășițe ale unor așezări dacice și romane, și de cascade și peșteri spectaculoase.

Streiul se numără printre râurile legendare din România. În Antichitate râul care izvorăște din ținutul cetăților dacice purta numele Sargeția, iar în apele sale Decebal ar fi ascuns marile comori ale dacilor.

Un ținut sălbatic spectaculos

Relieful carstic al ținutului traversat de cursul superior al Streiului, înainte de a coborî din munți în țara Hațegului, a favorizat apariția unor locuri spectaculoase, numeroase cascade și peșteri care împodobesc munții printre care se strecoară apele sale.

O cale ferată forestieră a funcționat până la începutul anilor ´70 pe valea Streiului, pornind din satul Baru spre izvoarele aflate în ținutul cetăților dacice din munții Șureanu, la capătul unui traseu de peste 20 de kilometri.

De la ieșirea din sat până la izvoarele de sub vârful Negru, Streiul poartă numele Petroș și a traversează un defileu sinuos, mărginit de versanți abrupți, acoperiți de păduri vaste. Pe culmi au rămas vestigii ale unor așezări dacice și romane și mai multe stâne.

Drumul forestier înaintează pe malul stâng al Streiului, a cărui vale se îngustează treptat, pe măsură ce se apropie de izvoare. La 5 – 6 kilometri de sat, călătorii ajung în poian de sub Ticera Pinului.

„Aici se pot admira, pe dreapta văii, sub Vârful Ticera Pinului (1.057 m), impresionanţii pereţi de calcar însoţiţi de hornuri, turnuri, surplombe sau crestaţi de văi suspendate care oferă minunate trasee de alpinism cu diferite grade de dificultate”, informa geograful Nae Popescu, în ghidul turistic despre Munții Șureanu.

Cascadele Șipotului

După alți doi – trei kilometri, turiștii ajung în apropierea pârâului Șipot, cunoscut pentru cascadele și peșterile sale.

„Pârâul Şipot, îşi adună apele din trei izvoare carstice de tip resurgenţă. Oboseala urcuşului în lungul acestui pârâu este recompensată de tulburătoarea privelişte a unor cascade şi repezişuri cu frumoase concreţiuni de tuf calcaros, precum şi de cele trei resurgenţe situate la baza unui perete vertical înalt de peste 150 de metru. Două din izvoare apar din grote, iar unui dintr-un con de grohotiş calcaros (care cu siguranţă maschează intrarea într-o peşteră). Apa resurgenţelor aparţine, în cea mai mare parte, pâraielor din platoul de la Poiana, din valea Clenjii şi din Răchiţeaua, care au fost captate în subteran”, informa geograful Nae Popescu, potrivit Adevărul.

Urmăriți B1TV.ro și pe