Schimbare subită de situaţie în Marea Britanie: Ar putea, totuşi, să aibă loc alegeri anticipate. Ce înseamnă acest lucru pentru Brexit

Liderul Partidului Laburist (de opoziție), Jeremy Corbyn, s-a răzgândit brusc şi a declarat că partidul lui susţine alegerile anticipate pentru 12 decembrie, transmite BBC.

El şi-a argumentat poziţia cu faptul că i-a fost respectată cererea ca Brexitul să fie amânat până pe 31 ianuarie 2020.

„Am susţinut în mod constant că suntem gata pentru alegeri anticipate, iar susţinerea noastră depinde de renunţarea la un Brexit fără acord. Am auzit acum de la UE ca o amânare a Articolului 50 până pe 31 ianuarie a fost confirmată, astfel ca pentru următoarele trei luni a fost îndeplinită condiţia noastră de a nu produce un Brexit fără acord”, a declarat Jeremy Corbyn.

Schimbarea de atitudine a Partidului Laburist vine la nici 24 de ore după ce Camera Comunelor a respins cererea lui Boris Johnson de a fi organizate alegeri anticipate 12 decembrie.

„Vom lansa cea mai ambiţioasă şi radicală campanie de schimbare pe care ţara noastră a vazut- veodată”, a adăugat liderul Partidului Laburist.

Declaraţiile lui Jeremy Corbyn pot fi, totuşi, privite cu o oarecare rezervă din cauza faptului că el s-a mai arătat dispus şi în trecut să susţină alegeri anticipate. Însă nu a făcut-o niciodată. Pe fond, nici nu ar avea de ce să facă acest lucru din cauza faptului că Partidul Laburist a obţinut doar 13,6% la alegerle europarlamentre. Prin urmare, în cazul unor alegeri anticipate, riscăsă obţină mai puţine locuri decât are în momentul de faţă (e în aceeaşi situaţie că Partidul Conservator).

De precizat că alegerile anticipate ar putea, teoretic, să ducă la un Brexit înainte de 31 ianuarie 2019. Însă nu cu mult.

Foto: Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (de opoziție) în Camera Comunelor (sursă foto: Facebook / UK Parliament)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 28 octombrie – Camera Comunelor respingepropunerea lui Boris Johnson de organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie;
• 28 octombrie– Consiliul Europeanaprobă amânareaBrexituluipentru data de 31 ianuarie 2020;
• 22 octombrie– Parlamentul britanicaprobătranspunereaacordului deBrexitîn legislația națională;
• 17 octombrie–Boris Johnsonși liderii UEau căzut de acordcu privire la un acord deBrexit
• 17 octombrie– Consiliul Europeana aprobatnoul acord pentruBrexitși au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
• 2 octombrie– GuvernulBoris JohnsonînainteazăUniunii Europeneo propuneredeBrexitcare, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
• 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
• 18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
• 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
• 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie–Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie–Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaînCamera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat laUniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.