EXCLUSIV // Desenele Disney, însoțite de mesaje „politically correct”. Alfred Bulai, sociolog: „S-a ajuns la paroxism”

EXCLUSIV // Desenele Disney, însoțite de mesaje „politically correct. Alfred Bulai, sociolog: „S-a ajuns la paroxism

Disney se aliniază trendului „politically correct”, care a luat mare amploare în Statele Unite ale Americii și în restul lumii. Astfel, desenele animate vor fi însoțite de mesaje de atenționare cu privire la „stereotipurile rasiale”.

„Acest program conţine reprezentări datate şi/ sau un tratament negativ pentru persoane sau culturi. Aceste stereotipuri au fost nepotrivite în epocă şi sunt şi astăzi. În loc să eliminăm acest conţinut, am vrea să recunoaştem impactul lor nociv, să învăţăm din acest conţinut, să angajăm dialogul şi să construim un viitor mai incluziv, împreună.

Disney se angajează să creeze poveşti pe teme inspiraţionale şi ambiţioase care reflectă formidabila diversitate a bogăţiei culturale şi umane în lume”, este mesajul care va fi afișat în desene precum„Dumbo” (1941), „Peter Pan” (1953), „The Aristocats” (1970), „Lady and the Trump” (1955) și serialul „Swiss Family Robinson” (1974).

De la demersuri firești, la măsuri aberante

Sociologul Alfred Bulai a comentat inițiativa Disney, pentru B1.ro. Acesta a amintit de originile mișcărilor antirasiste, perfect justificate, începute în urmă cu mai multe decenii.

„A fost o mișcare în urmă cu mai multe decenii, care a avut rădăcini cât se poate de serioase și de corecte, care viza discriminările serioase care existau în societatea americană, pentru că de acolo a pornit, legată de negri dar și de alte minorități. Ea a început natural și firesc înaintea politicienilor sau a activiștilor civici. Ea a început în cinematografie, când la sfârșitul anilor ’60 au apărut filme diferite de tot ceea ce era înainte”, a amintit Alfred Bulai.

Totodată, sociologul atenționează asupra faptului că inițiativele antirasiste au trecut de pragul firescului.

„Este o schimbare firească a societății americane, care înainte a fost extrem de rasistă și discriminatorie, inclusiv cu femeile. Este o evoluție spectaculoasă, dar atât timp cât creezi instrumente, organizații politice care luptă pentru drepturi, sigur că ‘politica corectă’ a ajuns la paroxism.Această tendință a dus dincolo de normalitate, o serie întreagă de măsuri care au ajuns să fie mai degrabă aberante.

Donald Trump a declarat că nu-l interesează ‘politica corectă’ și a fost unul dintre avantajele care l-au ajutat să câștige în 2016. Societatea americană a simțit că aceste tendințe antirasism merg către paroxism”, a punctat sociologul.

Alfred Bulai, sociolog: „Avertismentul este mai puțin periculos, dar tot o formă de intervenție în consumul cultural”

„Politically correctess-ul” prost înțeles și aplicat poate avea efecte negative la nivelul societăților, atenționează Alfred Bulai.

„Copiii nu trebuie să-și creeze neapărat stereotipuri din filme, pentru că le pot avea în familie. Sigur că avertismentul este o formă de intervenție mult mai liniștită sau mai puțin periculoasă, dar el tot este o formulăde a interveni în consumul cultural. E la granița asumării responsabilității dintre media și politici care duc la un anumit gen de presiune socială, pentru a nu avea un anumit tip de produse culturale. Granița este foarte greu de trasat, dar de regulă, ea nu are ceva în comun cu democrația, așa cum o știm noi în secolul XXI”, a declarat Alfred Bulai.

Alfred Bulai: „Dacă este doar primul pas, ne amintim de anii comunismului”

De asemenea, sociologul oferă câteva exemple extreme și amintește de cenzura din perioada comunistă.

„Mâine-poimâine, cred că va trebui să îmbrăcăm statuile, pentru că altfel,’e promiscuitate’. Sau să nu mai dăm anumite secvențe din istorie. Direcția nu este cea bună, de a falsifica, de a interveni în produsele culturale. Sigur, în ziua de azi, poți să produci filme care să respecte noile valori ale societății.

Că avertizezi, sigur, nu e o problemă. Problema este dacă acesta este abia primul pas. Dacă este doar primul pas, ne amintim de anii ’80 din România, care erau exact în aceeași logică, cu ceea ce ‘e corect’ și ceea ce ‘nu e corect’. Ce ‘nu era corect’, nu era dat. Ideea era că societatea e perfectă și că nu poate să existe vreo devianță”, a punctat Alfred Bulai.

Urmăriți B1TV.ro și pe