Politolog german: Marele pericol la adresa Moldovei nu este atât invadarea ei de către Rusia, cât mai ales demonstrațiile alimentate de actori pro-ruși / Avertisment privind o posibilă schimbare a puterii

Analiștii germani consideră că marele pericol la adresa Republicii Moldova nu este o presupusă invadare de către Rusia, ci demonstrațiile și tensiunile interne, alimentate de actori pro-ruși. Acestea vor fi  folosite pentru a răsturna guvernul, potrivit Societății Germane pentru Afaceri Internaționale (DGAP).

Avertismentul analiștilor germani cu privire la situația din Republica Moldova

Moldova se va confrunta cu instabilitate având în vedere intențiile Moscovei de destabilizare, explică politologul Stefan Meister, expert în spațiul rusesc și est-european la DGAP, într-un interviu oferit publicației Handelsblatt.

Vorbind despre vulnerabilitățile guvernului de la Chișinău, analistul Stefan Meister de la Societatea Germană pentru Afaceri Internaționale explică, în interviul oferit Handelsblatt, că forțele de securitate moldovene sunt ”slab echipate și slab plătite”.

Politologul Stefan Meister se teme că o răsturnare politică ar putea avea loc la Chișinău anul acesta sau anul viitor.

„Acest lucru nu poate fi exclus”, spune el.

În mod public, amintește Handelsblatt din Germania, protestatarii se plâng de prețurile ridicate la energie.

”Cei care nu au copii în străinătate care să le trimită bani abia reușesc să se descurce”. Autoarea relatării, Mareike Müller, prezintă cazul Svetei, o femeie în vârstă de 45 de ani, singura persoană din familia ei care mai locuiește în Moldova.

Handelsblatt constată că executivul de la Chișinău izbutește să mențină o abordare calmă, în pofida presiunilor enorme exercitate asupra sa. Deși cota de popularitate a partidului de guvernământ PAS este de aproximativ 36%, cifra este în scădere de mai multe luni.

În cadrul unui sondaj recent realizat de Fundația Friedrich Naumann, apropiată de Partidul Liberal-Democrat din Germania (FDP), 48% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să se îndrepte spre UE. În același timp, 34 la sută doresc relații mai strânse cu Rusia. Iar 80 la sută dintre oamenii intervievați sunt nemulțumiți de modul în care guvernul administrează criza energetică din țară.