Aproape 20.000 de bărbați au fugit din Ucraina de la începutul războiului pentru a nu fi recrutați, a descoperit BBC.
Unii au traversat înot râuri periculoase pentru a putea părăsi țara. Alții pur și simplu au ieșit după lăsarea nopții. Alți 21.113 bărbați au încercat să fugă, dar au fost prinși de autoritățile ucrainene, a confirmat Kievul.
Însă datele obținute de BBC dezvăluie că zeci de persoane au reușit să fugă zilnic. „Ce ar trebui să fac [în Ucraina]?” întreabă un bărbat, Evgheni. „Nu toată lumea este războinică… nu trebuie să ții toată țara închisă. Nu poți să-i forțezi pe toți să lupte, așa cum au făcut-o în Uniunea Sovietică.”
BBC a stabilit – prin solicitarea datelor privind trecerea ilegală a frontierei din vecinele România, Moldova, Polonia, Ungaria și Slovacia – că 19.740 de bărbați au trecut ilegal în aceste țări în perioada februarie 2022 – 31 august 2023.
Deși nu știm cum au scăpat acei bărbați, știm ce metode au fost folosite de ceilalți 21.113 care au fost prinși încercând. Majoritatea – 14.313 – încercau să treacă pe jos sau să înoate peste râurile aflate la graniță, iar restul de 6.800 s-au bazat pe documente oficiale obținute în mod fraudulos care îi declară bolnavi, inapți pentru luptă, au spus autoritățile ucrainene.
Cei care sunt excluși de la recrutare sunt bărbații cu probleme medicale, cei care au persoane din familie în îngrijire medicală și tații cu trei sau mai mulți copii.
În august, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat „deciziile corupte” luate de comisiile medicale militare ale țării, despre care, a spus el, au dus la o creștere de zece ori a scutirilor din februarie 2022. El a anunțat că toți oficialii regionali responsabili cu recrutarea militară au fost înlăturați, iar peste 30 de persoane s-au confruntat cu acuzații penale.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2022/03/REFUGIATI_GARA_DE_NORD_06_INQUAM_Photos_George_Calin.jpg)
Reprezentantul parlamentar al președintelui, Fedir Venislavski, a recunoscut la BBC că problema este gravă.
„Guvernul realizează că acest fenomen nu este izolat și că este larg răspândit. Dar, din păcate, aș sublinia, corupția este foarte rezistentă”, a spus el – adăugând că Ucraina face „tot ce este posibil pentru a menține numărul de cazuri de corupție la un nivel minim.”
Venislavski a spus că numărul bărbaților care au plecat sau care au încercat să plece nu a avut niciun impact asupra efortului de război.
„Sunt convins că rezistența și disponibilitatea ucrainenilor de a-și apăra independența, suveranitatea și libertatea este de 95-99%”, a declarat Venislavski pentru BBC.
Numărul de peste 40.000 de bărbați care au fugit sau au încercat să fugă ar putea reprezenta o proporție semnificativă a oamenilor de care are nevoie Ucraina pentru a-și completa armata. În august, oficialii americani au estimat că decesele din rândul armatei ucrainene au ajuns până la 70.000 – deși Kievul nu a oferit o cifră oficială.
Ucraina nu publică cifrele oficiale cu privire la dimensiunea armatei sale. Noul ministru al Apărării, Rustem Umerov, a declarat, în septembrie, forumului Strategiei Europene de la Yalta, că există peste 800.000 de oameni în forțele armate ucrainene.
Un videoclip arată un bărbat înotând peste râul Nistru spre Moldova, cu polițiștii de frontieră moldoveni îndemnându-l să treacă în siguranță. Un altul arată consecințele potențial fatale – cadavrele bărbaților fiind trase la țărm, înecându-se în încercarea de a traversa râul Tisa între Ucraina și România.
Dar Evgheni, un muncitor în construcții de la Kiev, aflat într-un centru de imigrație din Republica Moldova, a spus că a trecut pur și simplu pe jos granița acelei țări – cea mai populară cale de ieșire.
În această situație este relativ simplu pentru evadații de război să ceară azil.
Evgheni se simțise prins ca în capcană în Ucraina – bărbații mai tineri și cei cu experiență militară fuseseră chemați mai întâi pentru recrutare.
Între timp îi fusese greu să-și găsească un loc de muncă bine plătit, „pentru că totul este orientat spre război” și totul „electricitate, combustibil – totul s-a scumpit”.
După ce a fost înregistrat de poliția moldovenească, acesta a cerut azil – lucru care trebuie făcut în 24 de ore de la intrarea în țară pentru a evita antecedentele penale.
Un alt bărbat, Vlad, a reușit să obțină o scutire valabilă – dar spune că atunci nu a putut determina polițiștii de frontieră să o ia în serios. El spune că a fost încântat după ce a fost acceptat la un curs universitar străin și că i s-a acordat un permis de student pentru a părăsi Ucraina, dar și-a dat seama curând că acest lucru nu va fi suficient.
„Am crezut că nu am reușit să ies din prima pentru că am ajuns la un punct de control dificil. Am fost la altul și apoi la altul. Au râs de mine și m-au trimis acasă. Mi-am dat seama că această bucată de hârtie – această „permisie” – este inutilă, unui ofițer de frontieră nu îi pasă deloc”.
În schimb, Vlad a părăsit țara trecând râul Tisa înotând în România.
Vlad a ajuns în partea ucraineană a graniței cu ajutorul unui prieten, dar un alt bărbat, spune că a apelat la serviciile cuiva prin Telegram care organiza o traversare a Tisei.
Aplicația de mesagerie este o platformă populară pentru cei care-și promovează astfel de servicii, a stabilit BBC. Un reporter sub acoperire care a lucrat pentru ancheta BBC, a petrecut o lună vorbind cu contrabandişti, dându-se drept un ucrainean dornic să părăsească ţara.
El a descoperit cel puțin șase grupuri Telegram – cu membri variind de la 100 la câteva mii de persoane. El spune că erau oferite o gamă largă de servicii, de la adăugarea copiilor falși în familia sa, până la cea mai scumpă variantă – certificatul de scutire medicală, cunoscut sub numele de „biletul alb”, care i-ar permite să plece și să se întoarcă în Ucraina ori de câte ori va dori.
I s-a spus că va dura până la o săptămână pentru a face și că l-ar costa aproximativ 4.300 de dolari – prețul includea o parte din bani pentru oficialul care îi făcea actele.
Cei care sunt prinși de autoritățile ucrainene riscă o amendă de 92-230 de dolari și o pedeapsă cu închisoarea de până la opt ani. Nu este clar dacă cei care fug și aleg să se întoarcă în Ucraina în viitor s-ar putea confrunta și cu pedepse retrospective, dar Venislavskyi a spus că nu crede că acest lucru ar fi în interesul național.
Având în vedere că războiul cu Rusia nu are sfârșit, nu este clar când această problemă va deveni relevantă.