Clostridioides difficile, infecția periculoasă a intestinului gros. Avertismentul medicilor români: „Boala se poate manifesta diferit”

Clostridioides difficile, infecția periculoasă a intestinului gros, este tot mai des întâlnită în spitale și comunități, având consecințe grave asupra sănătății publice. Transmiterea are loc prin contact direct, dar și prin consumul de lichide contaminate. Medicul infecționist Adrian Marinescu avertizează că bacteriile pot provoca forme severe de boală, mai ales la persoanele în vârstă sau la pacienții cu imunitate scăzută.

De ce este Clostridioides difficile, infecția periculoasă a intestinului gros, atât de greu de tratat

Adrian Marinescu explică faptul că Clostridioides difficile este o bacterie anaerobă oportunistă, cu o particularitate extrem de problematică, deoarece produce spori foarte rezistenți, dificil de eliminat chiar și prin metode riguroase de igienizare sau tratament. Această caracteristică o face deosebit de periculoasă în mediul spitalicesc, unde pacienții internați, în special cei aflați sub tratamente antibiotice de lungă durată, reprezintă categoria cu cel mai ridicat risc de a dezvolta infecția.

„Evoluția prelungită și tendința de recădere fac ca fiecare nou episod de infecție să fie tot mai greu de controlat. În astfel de situații, se poate ajunge până la epuizarea opțiunilor terapeutice, ceea ce limitează semnificativ posibilitățile de tratament pentru acești pacienți”, a explicat medicul pentru Digi24.

Cum se transmite infecția cu Clostridioides difficile

Infecția cu Clostridioides difficile reprezintă o problemă medicală serioasă, întrucât afectează în special intestinul gros și are un potențial ridicat de transmitere. Modalitatea de răspândire este prin mecanism fecal-oral, ceea ce înseamnă că bacteriile sau sporii ajung în organism prin contact direct sau indirect cu materii fecale contaminate. Riscul devine mult mai mare în situațiile în care mai multe persoane utilizează aceeași toaletă sau când igiena nu este respectată riguros, context în care apar adesea focare în comunități restrânse, dar și în cadrul familial.

Tabloul clinic este variabil, însă printre manifestările cele mai frecvente se numără scaunele diareice repetate, adesea apoase, însoțite de crampe abdominale puternice și febră. În cazurile mai ușoare, simptomele pot fi gestionabile, dar dacă infecția evoluează spre forme severe, pot apărea complicații importante.

„Boala se poate manifesta diferit. Astfel, o persoană cu un sistem imunitar echilibrat poate dezvolta o formă ușoară sau chiar asimptomatică, în timp ce o altă persoană infectată se poate confrunta cu o evoluție severă a bolii”, a spus managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București.

Ce măsuri recomandă medicii pentru prevenirea și gestionarea bolii

Potrivit medicului, tratamentul pentru Clostridioides difficile trebuie privit pe termen lung. Pacienții care au trecut printr-un episod de boală ar trebui să evite antibioticele timp de cel puțin șase luni, iar dacă acestea sunt absolut necesare, să informeze medicul.

„Orice formă de tratament trebuie privită în ansamblu, cu o strategie care să depășească gestionarea cazului imediat. Este necesar un plan de acțiune pe termen mai lung, care să sprijine pacientul și să prevină recăderile”, a mai precizat Adrian Marinescu.