Avertizarea Cod roșu de ploi abundente a creat numeroase discuții. Secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a răspuns miercuri seara, într-un clip video, acuzațiilor potrivit cărora nu au existat fenomene de Cod roșu în București.
Raed Arafat a clarificat rolul autorităților în gestionarea situațiilor de urgență generate de codurile meteorologice, răspunzând criticilor apărute în spațiul public.
Șeful DSU a ținut să sublinieze faptul că acele coduri nu sunt stabilite de DSU (Departamentul pentru Situații de Urgență) sau MAI (Ministerul Afacerilor Interne), ci sunt emise de experți ai ANM (Agenția Națională de Meteorologie) și INHGA, pe baza analizei unor modele, calcule și prognoze (cantități de precipitații, vânt, alți parametri).
Arafat a mai precizat că după emiterea unui cod, DSU activează proceduri și planuri pentru a se pregăti de impactul potențial (care nu este obligatoriu să se producă, dar poate fi major).
“Vreau să clarific unele aspecte, văzând și foarte multe comentarii care se rostogălesc în rețelele de socializare, lucruri pe care, de altfel, le-am explicat astăzi la mai multe intervenții, la diferite televiziuni, când am fost întrebat despre coduri, de ce s-au emis, dacă era corect că a fost emis Codul roșu sau dacă n-a fost corect și așa mai departe.
Să clarificăm câteva aspecte.
1: Codurile nu le stabilește Departamentul pentru Situații de Urgență sau Ministerul Afacerilor Interne. Le stabilesc experți ai Agenției Naționale de Meteorologie și, bineînțeles, a celor de la Apele Române, al INHGA-ului.
Ce înseamnă aceste coduri? Experții din ANM stau, analizează modele, fac calcule, văd cantitățile de apă, care se bănuiesc că urmează să cadă, cele prognozate, ce înseamnă că nu va fi farmacie 100%, atâta va cădea, dar este o prognoză, deci va fi apropiat de cantitățile respective. Analizează ce impact poate să aibă pe perioada de timp în care va cădea cantitatea respectivă de apă, o combină cu o analiză pe vânt, pe alți parametri, care e de specialitatea dânșilor. Și ei după aceea emit codul. Codul ajunge la noi.
Sunt două categorii de coduri. Coduri care prevăd o perioadă lungă din timp, cum a fost acum situația, și codurile care vin în regim de urgență, la care le spunem nowcasting sau coduri imediate, la care trebuie să reacționezi imediat, pentru că s-a întâmplat o modificare meteo rapidă și a produs o situație care poate să ducă la un impact major.
Codul de acum a fost dintre cele stabilite din timp, pe baza unor calcule și unor prognoze făcute pe baza unor modele pe care le știu experții. Nu le știm cei de la DSU și, cum am zis, la nivelul ANM-ului. Secunda în care ANM-ul a stabilit aceste coduri, noi avem unele proceduri, planuri, modalități de pregătire și ne pregătim pentru impactul care poate să se producă. Nu e obligatoriu să se producă. Ne pregătim pentru impactul care poate să se producă. Și acest impact, dacă este Cod roșu sau chiar și Cod portocaliu, poate să fie unul foarte major.
Sub incidența codurilor portocalii, am avut uneori viituri care au omorât oameni. Deci noi nu putem să nu luăm în serios un Cod roșu sau un Cod portocaliu emis de experții de la Agenția Națională de Meteorologie”, a precizat Raed Arafat.
Șeful DSU a mai menționat că toate Codurile portocalii și roșii sunt luate în serios deoarece au cauzat în trecut victime și daune semnificative (ex: vânturi puternice sub Cod portocaliu care au ucis oameni; cazul recent din Bulgaria cu peste 200 l/mp și decese).
Arafat a mai menționt că faptul că nu s-a produs un dezastru nu este un motiv de scuză, ci o bucurie și a subliniat că autoritățile își mențin angajamentul de a se pregăti și a preveni, în conformitate cu codurile emise de experți.
(…) „În paralel, se face comunicarea către populație, se explică populației ce se întâmplă, ce se va întâmpla, cum va fi situația, ce riscuri sunt. Cum se pregătesc aceste mesaje? Bineînțeles, le da ANM-ul prin ieșiri în media, prin explicații, le dăm și noi prin ieșiri în mass-media, prin explicații, pe rețelele de socializare, pe aplicația DSU, pe conturile MAI, DSU, IGSU și așa mai departe, inclusiv pe conturile județene ale inspectoratelor județene, ale prefecturiloe. Se face o comunicare intensă, astfel încât populația să știe ce risc vine.
Se mai întâmplă că aceste comunicări, chiar dacă și ieri ziceam că nu e cazul să intre în panică oamenii, că noi ne pregătim preventiv, pentru că nu știm ce va fi, dar trebuie să fim pregătiți și există obligativitate că și noi, ca oameni simpli, să fim pregătiți la noi acasă, există uneori, exagerări pe care le vedem în diferite canale, în diferite ieșiri, pe rețelele de socializare, pe televiziuni, pe radiouri, care vin cu titluri, care să atragă oamenii.
Și încep să scrie potop peste România. Nu știm ce o să fie. O să fie un risc nemaiîntâlnit în România. Deci inclusiv că există un Cod roșu nemaiîntâlnit. Noi am mai avut Coduri roșii și acum o săptămână. E adevărat, era și vânt atunci și tot. Și am văzut că Codul roșu de acum o săptămână n-a produs un impact major în România. Dar lângă România, în Bulgaria, Codul roșu a venit cu un fenomen la care nu s-a așteptat Bulgaria și autoritățile din Bulgaria și a apărut un fenomen cu ploi de peste 200 de litri pe metru patrat, trei decese, dintre care un polițist, o localitate devastată.
Deci acest lucru s-a întâmplat chiar în vecinătatea noastră. Acum a venit din nou un Cod roșu. Este normal să fim preventivi, să ne pregătim, să emitem avertizările către populație, să explicăm populației cum se protejează și să se ia anumite măsuri preventive. Și acum venim la măsurile preventive.
De ce s-a luat măsura de închidere a școlilor? Primele măsuri luate pe închiderea școlilor au fost la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a Constanței, urmat de Ialomița, urmat de Călărași, Giurgiu, după care Ilfov și București.
Acum, haideți să luăm ipotetic situațiile. Spunem că nu s-a întâmplat nimic. E, STS-ul ne dă niște date că până la ora 10 dimineață, doar de la 21 ieri seară până la 10 dimineață, pe București-Ilfov au fost peste 1500 de apeluri pe 112, corelate cu codul meteo. Nu știu cifra finală care o să fie și pe care o să ne-o dea mai târziu.
În București au căzut copaci, inclusiv peste o mașină în deplasare, unde, din fericire, nu s-a întâmplat nimic cu pasagerii din mașină. Aici nu putem să venim să ne cerem scuze că nu s-a întâmplat nimic. Noi putem să spunem, probabil, că dacă nu se dădeau avertismentele și oamenii umblau toți pe stradă fără nicio problemă, fără să ia în considerare că este Cod roșu, cei aproape 30 de copaci care au căzut în București puteau să cadă peste mai multe mașini în deplasare și să avem și răniți sau poate și morți. Asta nu avem cum să o spunem.
Probabil că am prevenit. Dar acest lucru, din nou, nu ai cum să-l cuantifici sau să-l calculezi. Ce putem să spunem, că aveam datoria să avertizăm populația. Populația putea și nu putea să ne asculte. Noi n-am închis oamenii în casă. Noi am sfătuit oamenii ce să facă. Oamenii, cine au dorit să iasă din casă, au ieșit. Cine a dorit să meargă la plimbare, pe stradă, a putut. Deci nimeni nu l-a oprit.”, a mai explicat Arafat.
„Din nou, noi dăm avertismente. Avertismentele pe care le dăm au un rol. Și acesta este de a preveni populația asupra posibilului impact al unui Cod care apare. Mai apar situații în care dăm imediat alerte de evacuare. O să spunem că la București n-a trebuit așa ceva. Da, n-a trebuit așa ceva. Dar acum câteva săptămâni, a fost un alt caz și o persoană care stătea în casa ei a fost ucisă de un obiect care s-a desprins de pe un bloc de aproape și a zburat prin geamul locuinței, care este un penthouse la ultimul etaj al unui alt bloc. Și persoana a fost ucisă în apartament, stând la calculator.
Nimeni nu știa că acest lucru poate să se întâmple sau că se întâmplă. S-a întâmplat! Alte două persoane, acum câteva săptămâni, care se plimbau pe stradă au fost rănite pentru că au căzut copaci peste ei. Din fericire, nu au fost ucise, dar au fost rănite.
Și atunci este normal să dăm astfel de avertismente, când experții în meteorologie ne spun, e Cod roșu? Este foarte normal. Cei care se supără pe noi că am dat aceste avertismente și că am reacționat, după părerea lor, probabil, exagerat, în același timp trebuie să înțeleagă că dacă s-ar fi întâmplat un singur lucru, sunt convins că ei vor fi primii sau erau primii, care să ne critice că de ce n-am luat toate măsurile necesare.
Așa că dacă stăm pe scaunul unui decident în situațiile de urgență și ne gândim care este soluția corectă când ai un Cod roșu, Cod portocaliu și se spune că vor fi cantități cât o lună în mai puțin de 24 de ore de ploi, clar că un decident care se gândește la populație o să se gândească la măsurile de protecție și la prevenție, și nu la liniștirea populației în sensul că nu faceți nimic, că va fi totul bine, și în sensul nu panicați, nu vrem să vă panicăm, dar e bine să aveți 1, 2, 3 să fiți pregătiți. Lucru pe care l-am făcut”, a mai adăugat șeful DSU.
„Așa că eu înțeleg că sunt multe comentarii și multe supărări, dar vom trece și prin alte situații similare cu asta, în viitor. Și acum, întrebarea mea, oare care trebuie să fie reacția când ni se dă următorul Cod roșu? Să nu luăm măsuri? Să nu vă recomandăm măsurile preventive? Să nu mobilizăm forțe și să spunem lasă, că o să fie ca dată trecută, nu o să fie cu impact și să ne trezim că este cu un impact devastator?
Uitați-vă ce s-a întâmplat în Valencia, uitați-vă ce s-a întâmplat în Statele Unite, uitați-vă ce s-a întâmplat în Bulgaria. Deci situații de acest gen pot să se întâmple. Că există păreri științifice, alte păreri, că de ce așa și trebuia așa și de ce ați interpretat așa și trebuia să interpretați așa, astea trebuie să rămână discuții între experți, în final să cadă de acord între ei cum interpretează în viitor situațiile și cu ce vin.
Deci asta cred că este soluția pentru viitor. Noi când primim un cod, vom pregăti și vom anunța și vom stabili măsurile în conformitate cu codul respectiv. Asta ne impune activitatea noastră și datoria noastră. Și pentru asta ne-am pregătit și pentru asta avem sistemul de urgență. Deci sper că m-am făcut înțeles. Nu e critică către nimeni, nu e o reacție neapărat la nimeni, dar când vedem toate comentariile și manipulările care încep să apară și am atras atenția asupra acestui lucru. Pe social media, apar manipulări care nici nu știți cine e în spatele conturilor. Se ia o idee și este potențată imediat.
Poate că cel care a scris primul comentariu a avut o intenție bună cum l-a scris. Acest lucru este luat, și răspândit, și folosit, și exagerat împotriva autorităților, ca să arate populației că autoritățile sunt incompetente. Incompetenți am fi fost dacă stăteam și nu făceam nimic. Incompetenți am fi fost dacă nu ascultăm de experții de la meteo, pentru că noi nu putem decide în locul lor”, a mai precizat Raed Arafat.