România rămâne printre țările cu cea mai mare percepție a sărăciei. Ce explică acest decalaj față de alte state UE. Analiză Eurostat

România continuă să se afle în topul statelor europene afectate de sărăcie, conform celor mai recente date Eurostat pentru 2024. Studiul arată că aproape un sfert din populație se consideră săracă sau în dificultate majoră pentru acoperirea cheltuielilor. Diferențele dintre percepția sărăciei și riscul real rămân semnificative, mai ales în Europa de Est și de Sud.

Cât de mulți români se consideră săraci

Datele arată că 23,8% dintre români s-au declarat săraci sau aproape incapabili să facă față cheltuielilor curente în 2024. Aceasta poziționează România pe locul patru în Uniunea Europeană. Indicatorul reflectă dificultățile reale cauzate de inflație și creșterea costurilor pentru utilități, alimente și alte bunuri esențiale.

Raportul Eurostat evidențiază că Grecia are cea mai ridicată rată a sărăciei subiective, 66,8%, urmată de Bulgaria (37,4%) și Slovacia (28,7%). La polul opus, Olanda și Germania înregistrează 7,3%, iar Luxemburg 8,5%.

De ce există diferențe între percepția sărăciei și riscul real

În UE, ponderea persoanelor considerate sărace subiectiv (17,4%) este mai mare decât rata celor aflate în risc de sărăcie (16,2%). Diferența medie este de 1,2 puncte procentuale, mai mare în special în Europa de Est și de Sud.

Grecia prezintă cel mai mare decalaj, cu 66,8% percepuți ca săraci subiectiv comparativ cu 19,6% în risc de sărăcie. Alte diferențe notabile includ Bulgaria (15,7 pp), Slovacia (14,2 pp) și Cipru (6,2 pp).

În schimb, Malta și Italia au decalaje aproape nule, de 0,2 pp și -0,2 pp, iar în Estonia, diferența este negativă, -10,4 pp.

Care sunt diferențele pe grupe de vârstă

Datele arată că tinerii sub 18 ani se simt cei mai vulnerabili, 20,6%. Urmează populația activă, între 18 și 64 de ani, cu 17,3%. Persoanele peste 65 de ani percep sărăcia mai redus, 14,9%, potrivit Capital.ro.

Conceptul de sărăcie subiectivă se bazează pe percepția propriei situații materiale și completează indicatorii tradiționali ai veniturilor și condițiilor reale de trai.

Cum au fost colectate datele

Eurostat a folosit o metodologie standardizată în toate statele membre UE pentru a evalua bunăstarea resimțită de cetățeni. Studiul reflectă atât percepțiile individuale, cât și presiunile economice reale care afectează viața de zi cu zi a populației.

România rămâne astfel o țară cu provocări majore privind nivelul de trai, situația economică și gradul de vulnerabilitate financiară al cetățenilor.