Planul lui Trump pentru Ucraina. Friedrich Merz nu crede într-un acord până pe 27 noiembrie

Friedrich Merz, cancelarul Germaniei Federale, nu crede că se va ajunge la un acord pe planul lui Trump pentru oprirea războiului în Ucraina până pe 27 noiembrie. Acest termen a fost fixat, ultimativ, pentru Kiev, de șeful Casei Albe.

Friedrich Merz nu vede un acord

Cancelarul german a făcut o serie de comentarii în marja summitului G20. Friedrich Merz s-a declarat sceptic asupra şanselor de a se ajunge la un acord pe planul Casei Albe, până joi, 27 noiembrie. Este termenul limită stabilit de Donald Trump. Liderul german a propus să se ajungă la un acord pe un număr mai mic din cele 28 de puncte. Statele europene au marcat cu roșu mai multe modificări pe care le consideră necesare.

„Nu sunt convins că soluţiile dorite de preşedintele Trump vor fi găsite în zilele următoare”, a declarat Merz.

Oficialul german s-a declarat sceptic cu privire la posibilitatea unui astfel de rezultat, ţinând cont de divergenţele actuale. El a spus că trebuie să se ajungă la o concluzie până joi, însă un acord este foarte îndepărtat. Merz s-a referit la discuţiile care au început în Geneva între o delegaţie ucraineană, una americană şi o a treia europeană. Se dorește conturarea unui plan de pace acceptabil atât pentru Ucraina, cât şi pentru Europa.

„Trebuie să ajungem la o concluzie până joi, dar suntem încă departe de aceasta”, a adăugat cancelarul german.

Planul Trump inaceptabil pentru Ucraina

Planul propus de Donald Trump pe care mulți îl văd ca pe o cerere de capitulare, formulată de Rusia și însușită de administrația americană ar trebui să fie un cadru de negocieri. Scopul urmărit este de a pune capăt conflictului în Ucraina declanşat în februarie 2022. Documentul conține mai multe cereri ultimative ale Rusiei, precum cedări teritoriale, reducerea forțelor armate ucrainene și interzicerea folosirii anumitor tipuri de armament.

Mulți analiști și chiar politicieni au văzut un acest ultimatum dat de Donald Trump, o repetare a Acordului de la Munchen din 1938 care a dus la izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial. A fost actul prin care puterile occidentale i-au permis lui Hitler să obțină, în numele păcii, importante părți din Cehoslovacia. Ulterior, acest Acord a dus la alte rapturi teritoriale, părți din această țară fiind preluate de Ungaria și Polonia.

Anterior, prim-ministrul polonez Donald Tusk a afirmat pe platforma X, cu ironie, că înainte de a începe să se lucreze la plan, ar fi bine să se afle cine este autorul și unde a fost elaborat. Sugestia a fost mai mult decât transparentă la faptul că anturajul lui Trump și-a însușit propunerile lui Putin. În accepțiunea premierului polonez, planul convine, clar, doar Rusiei.

Friedrich Merz cere un document viabil

Pe de altă parte, cancelarul german a subliniat că „nu ştim exact cine l-a scris”. El a spus că documentul trebuie luat, așa cum a fost primit, și trebuie îmbunătățit. După ce europenii şi-au introdus contribuţiile în documentul original, Friedrich Merz a susţinut că „impresia sa este că cei care l-au redactat iniţial nu ar mai găsi tot ceea ce îşi imaginau”.

„Sarcina constă acum de a face din plan un document viabil”, a mai declarat Merz.

El a indicat că a făcut o propunere, aflată în prezent în discuţie la Geneva, care ar putea permite „să se facă cel puţin un prim pas joi”. El a spus că este nevoie să se ajungă la un acord asupra unui punct până la termenul limită dat de Trump preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Cancelarul german și-a trimis la Geneva consilierii în politică externă, la fel ca Regatul Unit şi Franţa.

„Dacă cele 28 de puncte enumerate sunt prea multe, mi-ar plăcea să găsim cel puţin un punct asupra căruia să se ajungă la un acord”, a spus cancelarui german.

Friends, partners, allies – united in support for Ukraine. pic.twitter.com/x1Mlfk3V1Z

— Bundeskanzler Friedrich Merz (@bundeskanzler) November 22, 2025

Ce cere Germania de la Statele Unite

Friedrich Merz a subliniat că una dintre cele mai importante probleme pentru europeni este existenţa unor garanţii de securitate fiabile. Acest lucru i l-a transmis și lui Donald Trump, vineri. El i-a amintit că Ucraina a avut, la un moment dat, al treilea arsenal nuclear ca importanţă din lume. Kievul a renunțat la acesta, în decembrie 1994, în schimbul promisiunii Rusiei că îi va respecta pe deplin integritatea teritorială.

„Rusia nu a respectat acest acord. De aceea, acum se pune întrebarea ce garanţii de securitate pot fi oferite pentru a asigura cu adevărat un nou acord cu Rusia. Şi acestea trebuie să fie mai bune decât cele din Memorandumul de la Budapesta”, a subliniat el.

El a precizat că este nevoie de garanții de securitate pentru Ucraina mult mai cuprinzătoare pentru că în acest moment nu se mai poate avea încredere în promisiunile Rusiei. De asemenea, el a respins punctul din plan care prevede revenirea Rusiei în G8.

„Dacă o schimbare trebuie să intervină, ea va fi decisă de ansamblul membrilor actuali ai G7 şi, pentru moment, nu văd voinţa de a readmite Rusia în acest cerc”, a afirmat cancelarul.