Ziua cea mai lungă la Curtea Constituțională. Magistrații dezbat sesizarea ÎCCJ pe pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor

Curtea Constituțională dezbate, miercuri, 10 decembrie sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor.

Pensiile speciale la Curtea Constituțională

Noul proiect al legii pensiilor speciale ale magistraților a fost atacată de ÎCCJ după ce guvernul Bolojan și-a asumat răspunerea în Parlament. Judecătorii instanței supreme au decis, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională. Iar termenul de analiză a fost stabilit pentru miercuri, 10 decembrie.

Instanţa supremă a remis un comunicat în care a enumerat motivele pentru care consideră că legea este neconstituțională:

• discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
• încalcă brutal independenţa justiţiei;
• elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi;
• încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO;
• încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;
• utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.

„Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.

Alte justificări aduse de judecători

Judecătorii sunt de părere că legea atacată la Curtea Constituțională creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu alţi beneficiari ai unor pensii speciale. O astfel de categorie sunt aleșii locali, primari și președinți de consilii județene.

În acest moment există o lege în vigoare care acordă acestora pensii speciale pe care partidele aflate la guvernare refuză să o abroge. Ea este amânată, de la an la an, în așteptarea unor vremuri mai bune. De altfel, însuși actualul premier, Ilie Bolojan, este beneficiarul unei asemenea pensii.

ÎCCJ mai acuză faptul că legea nu este însoțită, în expunerea de motive, de o fundamentare referitoare la impactul financiar al noii reglementări.

„În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, apreciază ICCJ.

Ce prevede legea atacată la Curtea Constituțională

Guvernul și-a asumat răspunderea pe un nou proiect de modificare a pensiilor speciale ale magistraţilor. Deși este prezentat ca o mare reformă, actul normativ nu aduce schimbări majore în ceea ce privește pensiile magistraților. Actul normativ propune, în principal,  creşterea etapizată a vârstei de pensionare, pentru judecători și procurori, la 65 de ani, în următorii ani, până în 20235

De asemenea se dorește o altă formulă de calcul pentru pensia specială. Aceasta nu va mai putea depăși 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii și procurorii solicitând ca formula să fie aplicată la ultimul salariu brut încasat.

Primul proiect al legii pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional, de Curtea Constituțională, după mai multe amânări. La momentul respectiv CCR a motivat că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM.