Diplomația lui Ilie Bolojan. Cum încearcă să-și salveze colegii din PNL de răspunderea pentru situația din Justiție: „Toţi miniştrii au o răspundere”

Ilie Bolojan încearcă, diplomatic, să-și salveze colegii de partid de responsabilitatea pe care o au pentru actuala situație din justiție. Din 2019 și până la finalul lui 2024, Ministerul Justiției a fost condus de PNL, cu excepția a câtorva luni.

Diplomația lui Ilie Bolojan

Într-o declarație de presă, pe şantierul autostrăzii A3, premierul a afirmat că toți miniștrii Justiției pentru situația din sistemul judiciar. În ultimii ani, din 2019 și până la finalul lui 2024, portofoliul a fost ocupat, cu excepția câtorva luni, de Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu. Cel dintâi face parte, încă din Guvern, ca ministru de interne și vicepremier. Este menținut în funcție în ciuda numeroaselor controverse și scandaluri care-i zguduie cariera.

Ilie Bolojan a declarat că toți cei care au ocupat funcția de ministru al Justiției are o răspundere mai mică sau mai mare pentru ceea ce s-a întâmplat. Tot în sensul protejării partidului, el a declarat că răspunderea fiecăruia trebuie evaluată. Declarațiile par făcute pentru a evita ca scandalul de justiție să explodeze în propriul partid.

„Fiecare dintre cei care au ocupat un post de conducere într-un domeniu sau altul, în acest caz miniştrii Justiţiei, toţi miniştrii Justiţiei care au fost până acum, sau toţi primarii din Oradea, ca să dau un exemplu din administraţie, au o răspundere mai mare sau mai mică pentru ceea ce s-a întâmplat în sistemele unde au avut responsabilitate, şi această răspundere, într-adevăr, trebuie evaluată. Dacă un oraş, o comunitate, s-a schimbat în 10 – 20 de ani, înseamnă că primarii de acolo au poate un merit sau o răspundere. Dacă au stagnat, sigur că au o anumită vină. Aşa este în fiecare sistem”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul evită să-și evalueze colegul de partid

Cătălin Predoiu este unul dintre cei mai controversați miniștri ai Justiției din ultimii ani. El are cel mai lung mandat la conducerea acestui minister, începând cu 2019. A fost ministru al Justiției între 4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020. Din 2020 a fost înlocuit de Stelian Ion (USR), unul dintre moivele pentru care USR a fost scos de la guvernare în 2021. A revenit în funcție pe 25 noiembrie 2021 și a ocupat-o până pe 15 iunie 2023.

A fost succedat de Alina Gorghiu, de asemenea un ministru care a stârnit multe controverse în mandatul său.  Aceasta a ocupat funcția din 15 iunie 2023 până pe 23 decembrie 2024 când a fost înlocuită de Radu Marinescu, actualul ministru. 

Întrebat direct dacă are încredere în actualul ministru al Justiţiei, Radu Marinescu, sau în predecesorul său, Cătălin Predoiu, Ilie Bolojan a evitat să facă o evaluare personală.

„Nu dau note legate de activităţi care nu sunt în directa mea responsabilitate sau acolo unde nu am experienţa necesară ca să mă apuc să fac comentarii. (…) Cred că pentru a evalua un sistem trebuie să vezi ce s-a întâmplat, câte anchete au făcut, ce rezultate au obţinut, şi, după ce faci o evaluare, poţi să vii să faci nişte propuneri. Altfel, îţi dai cu părerea într-o zonă sau alta şi nu doresc să fac acest lucru”, a spus premierul.

Ilie Bolojan preferă abordările generalizate

Într-o situație incofortabilă atunci când i se cere să vorbească despre colegii de partid, premierul preferă să vorbească la general despre responsabilitatea și rolul Ministerului Justiției. Ilie Bolojan consideră că titularul acestui portofoliu are un rol important, în ciuda faptului că i-au fost limitate atribuțiile prin legile din ultimii ani.

„În mod cert, Ministerul Justiţiei şi ministrul Justiţiei au o responsabilitate în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât ministrul Justiţiei este membru CSM şi poate să solicite anumite lucruri, poate să facă anumite propuneri, poate să facă sesizări, dar trebuie să recunoaştem că după modificările care au fost făcute, practic competenţele ministrului Justiţiei au fost transferate în principal către CSM în aceşti ani, şi deci greutatea intervenţiei este astăzi în interiorul şi la conducerea sistemului de justiţie”, a afirmat premierul.

După care, a pasat problema în curtea președintelui României. El spune că acesta are, conform Constituţiei, o capacitate de influenţă asupra sistemului de justiţie, în special în privinţa numirilor şi a echilibrelor instituţionale.

„În mod evident şi preşedintele României are o posibilitate de a influenţa aceste zone, conform prevederilor constituţionale”, a susţinut premierul.

Cătălin Predoiu un personaj controversat

Cătălin Predoiu a avut cel mai lung mandat la conducerea Ministerului Justiției, din ultimii ani. În ciuda controverselor pe care le-a stârnit, el rămâne un personaj important în PNL, iar asta explică de ce este protejat de Ilie Bolojan. Predoiu este considerat responsabil pentru multe dintre sincopele din actualul sistem de justiție.

Cătălin Predoiu este cel care i-a propus în funcții, în februarie 2023, pe actualul șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul Marius Voineag, și pe procurorul general al României, Alex Florența. Tot el i-a propus în funcții pe fosta procuroare generală Gabriela Scutea și pe fosta șefă a DIICOT Giorgiana Hosu. Aceasta din urmă a demisionat după ce soțul său a fost condamnat pentru corupție.

Cătălin Predoiu este la originea legilor justiției, adoptate în anul 2022, care, potrivit Forumului Judecătorilor, au dus la un regres al sistemului judiciar. De asemenea, semnatarii unei petiții prin care se cere demiterea acestuia susțin că atât timp cât este în Guvern „nicio reformă care presupune restabilirea încrederii publice în oricare dintre sistemele de justiție sau interne nu poate începe”.

Ilie Bolojan nu se dezice de Predoiu

Ilie Bolojan refuză să-i ceară demisia sau să-l demită pe Cătălin Predoiu, în ciuda controverselor din jurul acestuia. Premierul spune că sunt chestii vechi. Într-o intervenție la B1 TV, Bolojan vorbea despre analize, evaluări încercând să abată discuția de la subietul înlăturării acestuia din Guvern.

„În afară de a face declaraţii, care e un aspect ce ţine de lumea politică, trebuie să vedem fondul problemei. (…) Domnul Predoiu a fost ministrul Justiţiei o perioadă de timp în anii anteriori. Fiecare dintre noi are o răspundere faţă de domeniul unde a avut o funcţie de responsabilitate. (…) Nu poţi fugi de răspundere legat de ce s-a întâmplat în această perioadă. Asta trebuie analizat la modul cinstit şi nu înseamnă că dacă ai luat o decizie şi ai făcut o lege într-un fel, ai luat o măsură într-o anumită direcţie, a ieşit totul bine sau cei care au pus în practică acele măsuri le-au pus în practică cu bună credinţă.

Premierul a refuzat să-l demită pe Cătălin Predoiu motivând că este vorba despre activități care s-au petrecut înainte. Pe de altă parte, trebuie spus că nici actualul mandat al acestuia, la Ministerul de Interne nu este plin de reușite. Dimpotrivă. Anul acesta au fost înregistrate peste 50 de femicide, parte dintre acestea din cauza inactivității poliției pe care o conduce colegul lui Ilie Bolojan. Cazurile au provocat un nivel ridicate de emoție în societatea românească, dar nu suficient pentru a proceda la înlocuirea ministrului.

„Deci, eu nu pot să mă apuc să demit un ministru pentru activităţile pe care le-a derulat cu nişte ani de zile înainte, în condiţiile în care, sigur, nu este identificată o răspundere directă, dar asta nu înseamnă că nu voi purta o discuţie cu domnul Predoiu şi, aşa cum am spus, voi vedea care sunt problemele care rezultă din acest reportaj”, a declarat Ilie Bolojan, la postul tv B1 TV.