Inspecția Judiciară, concluzii după documentarul Recorder. Cum sunt explicate disfuncționalitățile din Justiție

Inspecția Judiciară a publicat un amplu raport care a prezentat concluziile după anchetele disciplinare inițiate, inclusiv în legătură cu faptele prezentate în documentarul Recorder „Justiția capturată”.

Inspecția Judiciară a lucrat pe repede înainte

Dacă jurnaliștilor Recorder le-a luat mai bine de un an să documenteze documentarul despre „Justiția Capturată”, Inspecția Judiciară (IJ) a avut nevoie de numai câteva zile ca să infirme acuzațiile. Și nu într-un scurt drept la replică, ci într-un raport stufos.

Documentul a fost prezentat în timp ce președintele Nicușor Dan discuta cu magistrații la Palatul Cotroceni. Cei prezenți au reclamat presiuni, lipsă de transparență și disfuncționalități grave în sistemul judiciar.

Potrivit raportului, materialul publicat de Recorder „formulează o serie de afirmații și acuzații cu privire la funcționarea sistedcumentmului judiciar”. Multe dintre problemele prezentate, recunosc reprezentanții IJ, se aflau deja în atenția instituției, „constant”. Documentul vorbește despre activitatea DNA, dar și despre modul de funcționare a instanțelor. În special s-au făcut verificări la Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Este vorba despre cele două instanțe în care au fost clasate prin achitare sau prescripție cele mai multe dosare de corupție.

Concluziile despre activitatea DNA

Raportul întocmit de Inspecția Judiciară detaliază mai multe lucrări. Procurorul Alexandru Liviu Lascu a fost cercetat pentru comunicarea unor informații către presă, dar și pentru postările făcute pe rețelele sociale. considerate ca având conținut politic. În toate cazurile, acțiunile disciplinare au fost respinse definitiv de Secția pentru procurori a CSM sau clasate.

Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a obținut admiterea cererilor de apărare a reputației profesionale. CSM a constatat că există „campanii sistematice” de discreditare în spațiul public a acestuia, inclusiv din partea unor lideri politici.

În schimb, cererile formulate de alți procurori privind presupuse imixtiuni ale conducerii DNA în dosare, acuzații care apar în documentarul Recorder, au fost respinse. Inspecția consideră că infirmarea actelor procurorilor de către superiorii ierarhici reprezintă o atribuție legală, nu o ingerință.

Ce spune Inspecția Judiciară despre Curtea de Apel București

Raportul alocă un spațiu consistent Curții de Apel București, unde au fost investigat mai multe sesizări privind controversatele schimbări ale completurilor de judecată sau privind amânările succesive la pronunțare sau întârzierile majore în redactarea hotărârilor.

Inspecția Judiciară nu a găsit nimic în neregulă la reorganizarea completurilor de judecată, o procedură care avea drept scop, conform acuzațiilor unor magistrați de a tergiversa procesele de mare corupție. În opinia autorilor documentului, a fost o măsură generală de management, iar nu una punctuală, menită să influențeze anumite dosare.

În ceea ce privește sancționarea disciplinară a unor magistrați, inclusiv cu excluderea din magistratură, aceste decizii au fost anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a apreciat că faptele țin de interpretarea legii sau de volumul excesiv de muncă. Într-un caz notoriu, un dosar soluționat după peste 9 ani, din cauza întârzierilor repetate, instanța supremă a decis că nu este întrunită latura subiectivă a abaterii disciplinare.

Raportul face referire și la cazurile de comportament neadecvat din sala de judecată, inclusiv ton agresiv față de procurori, justițiabili sau colegi. Deși Secția pentru judecători a CSM a dispus excluderea din magistratură, în unele cazuri, ÎCCJ a redus sancțiunile la avertisment sau diminuarea salariului. S-a apreciat că, deși conduita a fost incompatibilă cu statutul de magistrat, aceasta nu justifică sancțiunea maximă.

Nu există dovezi ale persecuției judecătorilor incomozi

Inspecția a respins teza conform căreia judecătorii incomozi sunt persecutați pentru deciziile de condamnare în anumite dosare. În ciuda evidențelor din spațiul public, Inspecția Judiciară susține că teza centrală a documentarului Recorder nu se confirmă statistic. Instituția subliniază că, în actualul cadru legal, doar faptele săvârșite în exercitarea funcției pot face obiectul răspunderii disciplinare pentru magistrați.

Totodată, raportul precizează că nu au fost identificate sesizări relevante formulate de unii dintre magistrații menționați în documentar. Autorii documentului spun că vor continua verificările pentru celelalte aspecte prezentate.

Conform raportului, sunt în derulare controale tematice la mai multe curți de apel, tribunale și judecătorii, precum și la unități de parchet. Verificările vizează durata excesivă a proceselor, volumul de muncă și disfuncționalități administrative sau legislative.

„Toate rapoartele de control sunt publice și pot constitui repere pentru îmbunătățirea funcționării sistemului judiciar”, precizează autorii raportului.