Justiția se cutremură din nou. Un membru CSM dezvăluie cum este acaparată puterea de șefii Curților de Apel

Justiția se cutremură din nou, în urma unor dezvăluiri despre cercurile de putere care controlează instanțele. De această dată, nu este vorba despre un demers jurnalistic, ci despre declarațiile unui membru al CSM.

Cercurile de putere care controlează justiția

Judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membră a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a denunțat public sistemul clientelar care macină justiția românească. Într-o postare pe Facebook, magistratul a prezentat o statistică care ar trebui să dea de gândit. Potrivit informațiilor date publicității de judecătoare, aproape două treimi dintre funcțiile de conducere din instanțe sunt ocupate prin delegare.

Delegarea pe niște posturi pentru ocuparea cărora trebuiau organizate concursuri este comparată cu politizarea funcțiilor de conducere din instituțiile publice. Astfel, pot ajunge în poziții de top, la șefia instanțelor, doar magistrați care fac parte din rețele clientelare, chiar dacă nu îndeplinesc criteriile legale, după cum relatează G4media.

În acest, context, judecătoarea Ramona Grațiela Milu atrage atenția asupra concentrăii excesive a puterii în mâinile președinților de instanțe, în special la nivelul Curților de Apel. Or, atrage atenția magistratul CSM, fenomenul sufocă independența magistraților.

„Concentrarea excesivă a puterii în mâinile președinților, în special la nivelul curților de apel, are efecte directe nu doar asupra administrării instanțelor, ci și asupra carierei judecătorilor: evaluări, promovări, repartizarea pe secții, specializarea completurilor, planificarea ședințelor și serviciile de permanență”, a scris Ramona Grațiela Milu pe Facebook.

Sistemul judiciar are nevoie de o reformă

Actuala situație din Justiția Română, reclamată de mai mulți magistrați, ultimul fiind Ramona Grațiela Milu, se datorează legilor elaborate de ministrul PNL Cătălin Predoiu și adoptate în 2022. Deși ar fi trebuit să corecteze disfuncționalitățile din sistem, aceste reglementări nu au făcut decât să continue politica de destabilizare începută pe vremea guvernării PSD – Dragnea.

„Actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional, a mai arătat judecătoarea Ramona Grațiela Milu.

În acest context, reprezentanta CSM solicită o reformă urgentă a procedurilor de alegere a Colegiilor de Conducere la nivelul instanțelor. Ramona Grațiela Milu precizează că este nevoie de mecanisme care să asigure o reprezentativitate reală a corpului profesional. Actualul sistem, așa cum a fost conceput de legile Predoiu, blochează meritocrația și permite transformarea instanțelor în „feude” administrative.

„Apreciez că acest model reprezintă un regres față de cadrul legislativ anterior anului 2022 și generează o cultură organizațională percepută ca toxică și contraproductivă, în contradicție inclusiv cu recomandările Comisiei de la Veneția, care a susținut explicit proceduri concurențiale pentru ocuparea funcțiilor de vicepreședinte”, a concluzionat magistratul, care provine de la Curtea de Apel Brașov.

Cum arată justiția la 8 ianuarie 2026

În postarea de pe Facebook, magistratul prezintă situația din Justiția Română la începutul lunii ianuarie. Potrivit datelor prezentate, din 657 funcții de conducere (președinte, vicepreședinte de instanță, președinți de secții), 430 sunt ocupate prin delegare. Practic, vorbim de două treimi, respectiv 65,44%, din funcțiile de conducere. Din evidențele publicate pe site-ul CSM, Ramona Grațiela Milu a prezentat o situație alarmantă:

• La acestea se adaugă 7 funcții de conducere la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
• La nivelul curților de apel, din 109 funcții de conducere, 57 sunt ocupate prin delegare (53,21%).
• La nivelul tribunalelor, din 240 funcții de conducere, 139 sunt ocupate prin delegare (57,91%).
• La nivelul judecătoriilor, din 308 funcții de conducere, 234 sunt ocupate prin delegare, respectiv 75,97%.

„Aceste date indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanțelor de prim grad”, a subliniat magistratul.

În postarea publicată a fost prezentată și statistica concursurilor organizate pentru ocuparea unor funcții de conducere din ultimii doi ani. În mod ciudat, doar un număr foarte mic de magistrați au ales să se înscrie la concursurile organizate:

Anul 2024 

Prima procedură:

• 129 funcții scoase la concurs
• 37 candidați înscriși
• 22 președinți numiți

A doua procedură:

• 127 funcții scoase la concurs
• 38 candidați înscriși
• 24 președinți numiți

Anul 2025

O singură procedură de concurs:

• 150 funcții scoase la concurs
• 66 candidați înscriși
• 6 retrageri
• 57 candidați prezenți la susținerea proiectului de management
• 16 candidați nu au obținut nota minimă de 5
• 28 contestații formulate, 2 admise
• 34 președinți de instanță numiți

„Totodată, în anul 2025, Secția pentru judecători a numit 61 de judecători în funcții de vicepreședinte sau președinte de secție, prin procedura de numire, distinct de concursurile pentru președinți”, a precizat magistratul.

Situația delegărilor la conducerea instanțelor

În acest context, judecătorarea a prezentat și statistica referitoare la practica delegărilor în anul 2025. Astfel, în cadrul Secției pentru judecători a CSM au fost dispuse:

• 345 delegări în funcții de conducere;
• 521 prelungiri de delegări.

Un record, se arată în postare, aa fost înregistrat în ședința din 9 iulie 2025, când s-au dispus 50 delegări și 91 prelungiri de delegări.

„În numeroase cazuri a fost depășită durata maximă legală (6 luni + 6 luni), fiind de notorietate și situații de «delegare dublă», respectiv delegarea în funcții de conducere a unor judecători aflați deja în delegare în funcții de execuție de la alte instanțe”, a explicat magistratul.