Peter Szijjarto, ministrul de externe al Ungaria, a anunțat că Budapesta va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunea Europeană împotriva Rusia, invocând probleme legate de livrările de petrol către teritoriul ungar. Decizia a fost comunicată public pe fondul tensiunilor dintre statele membre ale blocului comunitar.
Potrivit oficialului maghiar, veto-ul Budapestei este motivat de faptul că Ucraina a blocat tranzitul petrolului rusesc către Ungaria prin Oleoductul Drujba, una dintre principalele rute istorice de transport al hidrocarburilor către Europa Centrală, scrie Agerpres.
Szijjarto a transmis că, până când Kievul nu va permite reluarea livrărilor de petrol către Ungaria, Budapesta nu va susține adoptarea unor noi măsuri restrictive la nivel european.
„Atâta timp cât ucrainenii nu vor permite livrările de petrol către Ungaria, nu vom permite adoptarea unor decizii importante pentru ei”, a declarat ministrul ungar de externe, potrivit postării publicate pe rețelele sociale.
Rusia se află deja sub un regim amplu de sancțiuni europene, impuse după declanșarea războiului din Ucraina, conflict care durează de aproximativ patru ani. Oficialii europeni susțin că măsurile restrictive au scopul de a limita capacitatea Moscovei de a susține operațiunile militare.
Kaja Kallas, înalt reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a afirmat că blocul comunitar va încerca luni să adopte noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Ea a subliniat că sancțiunile existente au un impact economic semnificativ asupra Rusiei, argumentând că fiecare pachet suplimentar de măsuri reduce capacitatea Moscovei de a continua conflictul militar.
Totuși, mai mulți diplomați europeni au semnalat că reprezentanții celor 27 de state membre nu au ajuns încă la un consens privind conținutul noului set de sancțiuni, ceea ce face incertă adoptarea sa.
Decizia Ungariei reflectă diferențele de poziție existente în interiorul Uniunii Europene în privința politicii față de Rusia și a securității energetice europene.
Analizele politice arată că disputa privind energia rămâne unul dintre principalele puncte de tensiune între statele din Europa Centrală și cele occidentale, mai ales în contextul în care aprovizionarea cu resurse energetice continuă să aibă implicații strategice majore pentru economiile naționale.