Războiul din Golf: Sute de specii marine sunt amenințate de un dezastru ecologic masiv

Sute de specii marine din Golful Persic, inclusiv  țestoase marine, corali și mangrove, sunt grav amenințate de bombele și deversările de petrol provocate de conflictul actual.

 De ce este Golful Persic devine un pericol pentru sute de specii marine

Observatorul Conflictelor și Mediului a înregistrat aproximativ 300 de incidente de mediu de la începutul războiului, cele mai periculoase fiind atacurile asupra petrolierelor. Golful este o mare semi-închisă, cu o adâncime de doar 50 de metri, ceea ce face ca poluanții să fie dispersați extrem de lent, procesul durând între doi și cinci ani.

Navele blocate în regiune transportă aproximativ 21 de miliarde de litri de petrol, reprezentând un risc major pentru un ecosistem deja slăbit de traficul maritim și încălzirea globală. Viețuitoarele care trăiesc în aceste ape conțin a doua cea mai mare populație de dugongi din lume și broasca țestoasă aflată în pericol de dispariție. Greenpeace avertizează că deversările masive ar fi un dezastru iminent, având în vedere că doar din martie au fost raportate nouă incidente care au implicat petroliere.

„Acesta este un dezastru ecologic care aşteaptă să se întâmple”, a declarat Nina Noelle, reprezentant Greenpeace Germania.

Cum distruge războiul habitatele în care trăiesc speciile marine

Pe uscat, atacurile asupra depozitelor de petrol au provocat deja contaminarea solului și a apelor subterane, situație descrisă de oficiali drept „ecocid”. Istoria conflictelor din anii ’80 și ’90 demonstrează că ecosistemele din Golf sunt extrem de expuse poluării. Spre exemplu,  marele dezastru din 1991 a dus la moartea a peste 30.000 de păsări marine. În prezent, exploziile subacvatice și minele marine nu distrug doar recifele de corali, ci produc și o poluare fonică ce afectează grav orientarea cetaceelor.

„Războaiele din anii 1980 şi 1990 demonstrează măsura în care ecosistemele Golfului Persic sunt expuse poluării legate de conflicte, fie că aceasta rezultă din deteriorarea instalaţiilor petroliere terestre sau offshore, fie din deversări cauzate de atacuri asupra traficului maritim”, a declarat Doug Weir, directorul CEOBS.

 Care este impactul pe termen lung asupra ecosistemelor

Deversările de petrol afectează în mod special zonele mlăştinoase de coastă și păsările marine, cărora hidrocarburile le distrug capacitatea de a pluti, provocând înecul sau hipotermia. Deși impactul asupra coralilor aflați la adâncime ar putea fi limitat, zonele de mică adâncime unde cresc mangrovele sunt direct expuse la pericol. Utilizarea tehnologiei militare, precum sonarele de medie frecvență, a fost, de asemenea, legată direct de eșuarea cetaceelor în regiune, scrie Digi24.

„Petrolul pluteşte, aşa că dispersia sa rămâne la suprafaţă şi nu interacţionează cu adevărat cu coralii, cu excepţia zonelor mai puţin adânci. Cu toate acestea, nu acelaşi lucru se poate spune despre sistemele tidale”, a precizat profesorul John Burt.