Europa construiește un plan de rezervă NATO pentru scenariul retragerii SUA. Cum ar arăta „NATO european”

Europa pregătește intens un plan denumit „NATO european”, cu o implicare europeană mai mare, pe măsură ce tensiunile cu Statele Unite cresc din cauza războiului din Iran. Planul, conceput inițial anul trecut şi accelerat recent după ameninţările președintelui Trump privind Groenlanda și refuzul aliaților de a sprijini campania în Iran, urmărește să asigure apărarea europeană folosind structurile existente ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Ce prevede planul de rezervă

Oficialii care lucrează la proeict, pe care unii îl numesc un „NATO european”, încearcă să atragă mai multe state europene în rolurile de comandă și control ale Alianței și să suplimenteze resursele militare americane cu propriile resurse.

Planurile, analizate de Wall Street Journal, avansează informal în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și nu sunt menite să rivalizeze cu alianţa actuală, au declarat participanții, ci să mențină descurajarea împotriva Rusiei, continuitatea operațională și puterea nucleară chiar dacă Washingtonul își retrage forțele din Europa sau refuză să o apere.

Practic, abordarea a ajuns la aspecte militare concrete: stabilirea conducerii apărării antiaeriene și antirachetă, coridoare de întărire către Polonia și statele baltice, rețele logistice și exerciții regionale majore în cazul retragerii ofițerilor americani.

Oficialii vor să accelereze producția europeană în domenii precum războiul antisubmarin, capacitățile spațiale și de recunoaștere, realimentarea în zbor și mobilitatea aeriană. Un exemplu este anunțul făcut luna trecută de Germania și Marea Britanie privind un proiect comun de dezvoltare a rachetelor de croazieră Stealth și a armelor hipersonice.

De ce s-a schimbat poziția Germaniei

Timp de decenii, Germania a evitat să pună la îndoială rolul Americii ca garant al securității europene, în parte pentru că deține arme nucleare americane pe teritoriul său. Schimbarea decisivă a Berlinului a accelerat planurile: cancelarul german Friedrich Merz a început să reevalueze această poziţie la sfârșitul anului trecut după ce a ajuns la concluzia că președintele Trump era pregătit să abandoneze Ucraina.

Schimbarea de poziție a Germaniei a deblocat un acord mai larg printre Marea Britanie, Franța, Polonia, țările nordice și Canada, care prezintă planul de contingență ca o coaliție a voluntarilor în cadrul NATO.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus că discuțiile actuale nu sunt întotdeauna ușoare, dar că rezultatul ar crea o oportunitate pentru Europa și a afirmat: „NATO trebuie să devină mai europeană pentru a rămâne transatlantică.”

Cum ar funcționa „NATO european”

Implicarea președintelui Finlandei, Alexander Stubb, reflectă tentativa de gestionare a tranziției spre un „NATO european”.

Stubb, care a menținut o relație strânsă cu Trump, a declarat: „Cel mai important lucru este să înțelegem că are loc și, de asemenea, să o facem într-un mod foarte gestionat și controlabil, în loc ca [SUA] să se retragă rapid”.

La începutul acestei luni, după amenințarea lui Trump că va părăsi NATO din cauza refuzului aliaților de a sprijini campania în Iran, Stubb l-a sunat pe președinte pentru a-l informa despre planurile Europei de a-și consolida propria apărare.

Limitările sunt însă semnificative: nicio reorganizare rapidă nu poate înlocui sistemele americane de satelit, supraveghere și avertizare antirachetă sau umbrela nucleară pe care numai SUA o pot oferi la nivel continental.

Amiralul american în retragere James Foggo a declarat: „Cred că au capacitatea. Au o parte din hardware”, dar a subliniat necesitatea investițiilor și dezvoltării capabilităților mai rapid.

Oficialii mai menționează reintroducerea recrutării militare ca element esențial. Finlanda a păstrat recrutarea, iar alții sunt sfătuiți să analizeze această opțiune.