Scandal în coaliție privind listarea la bursă a companiilor de stat. Măsura e contestată de PSD. Care e situația în alte țări europene (FOTO)

Sursa foto simbol: Freepik

Listarea la bursă a unor companii de stat a devenit încă un subiect de scandal în coaliția de guvernare. Anunțul listării a fost făcut de premierul Ilie Bolojan (PNL) și vicepremierul Oana Gheorghiu și susținut de toate partidele de la guvernare, cu excepția PSD, care a și transmis că va depune în Parlament un proiect de lege pentru interzicerea timp de doi ani a vânzării de active la companiile profitabile ale statului.

Dar ce se întâmplă cu aceste companii de stat în alte țări din Europa?

Modelul de companii de stat listate la bursă, dar fără pachet majoritar sau cu pachet redus este foarte răspândit în Europa de Vest.

Franța, de exemplu, are o tradiție puternică de listări parțiale ale companiilor de stat:

* Engie – statul francez are ~20–25% (minoritar)
* Orange – statul are ~23%
* Airbus – statul francez + german au participații minoritare

Potrivit modelului francez tipic, statul păstrează „golden share” sau „influență strategică”, dar nu majoritatea. De precizat că unele companii au fost chiar delistate recent, precum Électricité de France, care a revenit 100% la stat.

Modelul din Germania e ceva mai selectiv:

* Deutsche Telekom – statul (prin KfW) are ~30%
* Deutsche Post – statul are ~20%
* Commerzbank – statul ~15% (după criza din 2008)

Aici, statul de multe ori nu mai e majoritar, dar rămâne acționar important.

Statul italian are participații minoritare, dar influente în multe companii listate. Exemple de companii mari listate:

* Eni – statul ~30%
* Enel – statul ~23%
* Leonardo – statul ~30%

Marea Britanie a mers cel mai departe cu privatizarea, dar încă există cazuri de participare publică. Exemple:

* NatWest Group – statul britanic încă are participație (sub 50%, în scădere)
* Rolls-Royce Holdings – nu e de stat, dar are mecanisme speciale de control („golden share”)

În general, modelul britanic e caracterizat de privatizare completă și uneori statul păstrează participații temporare sau drepturi speciale.

Datele arată că listarea cu pachet minoritar de stat nu e o anomalie, ci modelul dominant în UE pentru energie, infrastructură, telecom sau apărare.

Exemplul Norvegiei privind listarea la bursă a companiilor de stat

Norvegia e probabil cel mai „curat” exemplu din Europa de stat acționar activ în companii listate, dar cu guvernanță foarte strictă. Statul, direct sau prin fonduri, deține participații într-un număr destul de mare de companii listate pe Oslo Stock Exchange.

La gigantul energetic Equinor, de exemplu, statul deține 67%. La Telenor (telecom), statul are 54%, compania fiind listată, dar controlată de stat. La DNB, cea mai mare bancă din Norvegia, statul are 34%, la Kongsberg Gruppen (industrie de apărare și tehnologie), statul are 50%, iar la Norsk Hydro, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din lume, statul norvegian are 34%.

De ce sistemul norvegian funcționează? Deoarece acolo nu există schimbări politice frecvente în management, obiectivele sunt clare (profit + strategie națională), iar ministerul de resort acționează ca investitor, nu ca politician.

Lecția norvegiană e că poți avea companii listate la bursă cu performanță globală, cu statul acționar majoritar, dacă guvernanța e solidă.

Ce au declarat Bolojan și Gheorghiu despre listarea la bursă a unor companii de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat, joia trecută, că Guvernul a întocmit o „listă exploratorie” cu câteva companii care se pot califica pentru listarea pe Bursa de Valori București (BVB), cu pachete minoritare.

Companiile care sunt recomandate pentru listare:

  • Hidroelectrica, cu un pachet de 5 – 7% din acțiuni
  • Romgaz, cu un pachet de 5-7 % din acțiuni
  • CEC – listare inițială

Companii care sunt condiționate:

  • Transgaz – maximum 5%.
  • Portul Constanța
  • Poșta Română
  • Salrom
  • Romarm

Premierul Ilie Bolojan a explicat decizia Guvernului, pe Facebook: „Avem o imagine mai clară asupra companiilor de stat și un plan de lucru structurat pentru perioada următoare. România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, iar multe dintre ele funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public. În total, vorbim de aproximativ 14 miliarde de lei pierderi în ultimii ani, bani care ar fi putut merge în investiții importante pentru români. (…) Este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia. Statul va rămâne acționar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menținut integral. Printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Această etapă va contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, la creșterea transparenței și la o performanță mai bună a companiilor de stat”.

PSD se opune listării companiilor de stat la bursă. Ce propune

PSD-iștii au anunțat că se opun în general privatizării, chiar și prin scoaterea la licitație a unor pachete minoritare de acțiuni la companii de stat, deoarece, în viziunea lor, aceasta reprezintă o „vânzare” a companiilor.

„PSD nu a fost consultat pe tema vânzării unor pachete de acțiuni din companiile strategice. Nu a existat nicio discuție în Coaliție pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului și viceprim-ministrului. Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezentă un atentat la siguranța națională a statului român. Este cu atât mai grav cu cât tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică”, au transmis social-democrații.

Totodată, PSD a anunțat că va introduce în Parlament un proiect de lege pentru interzicerea timp de doi ani a vânzării de active la companiile profitabile ale statului.