Au izbucnit violențe, sâmbătă, pe străzile din Paris, între forţele de ordine şi „Vestele Galbene”, în ceea ce este a 13-a săptămână de proteste, relatează Daily Mail.
Forţele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene şi lovituri de baston după ce „Vestele Galbene” au început să arunce cu pietre, cu plăci de lemn şi să spargă geamurile magazinelor.
În timpul ciocnirilor, un protestatar şi-a pierdut mâna dreaptă, înregistrările arătând alte „Veste Galbene” încercat să-l ajute pe acesta. Iar un alt protestatar şi-a pierdut ochiul drept.
Potrivit forţelor de ordine, în rândul protestatarilor s-au inflitrat şi membri ai grupărilor extremiste care provoacă la violenţă.
De cealaltă parte, un lider al „Vestelor Galbene” s-a folosit de incidentul cu protestatarul al cărei mâini a fost secţionata pentru a face apel la „o revoltă în masă, fără precedent, prin utilizarea tuturor mijloacelor necesare„.
Demonstraţiile par să scadă în intensitate
Potrivit Ministerului de Interne francez, demonstraţiile de saptmana trecută au strâns aproximativ 69.000 de persoane, iar în urmă cu patru săptămâni ar fi strâns în jur de 80.000 de persoane. Potrivit Le Parisien, demonstraţiile din această sâmbătă ar fi strâns doar 4.000 de persoane în Paris.
Ce revendicări au demonstranţii
Deşi iniţial „Vestele Galbene” solicitau doar eliminarea taxei pe carburanţi, pe măsură ce protestele au continuat, s-a mărit şi lista de revendicări.
Astfel, printre numeroasele cereri ale „vestelor galbene” incluse în aşa-numita „Directivă a Poporului”, se numără: încheierea austerităţii, conceperea un sistem de asigurare socială pentru toţi angajaţii (inclusiv cei pe cont propriu), reformarea sistemului de pensii (într-o direcţie socialistă), creşterea indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, stabilirea salariului maxim la 15.000 de euro, forţarea companiilor private să crească numărul de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, închiderea şcolilor, maternităţilor, oficiilor postate şi companiilor feroviare private, şi multe altele.
Pe lângă acestea, în ultimele săptămâni au apărut şi revendicări legate de creșterea salariilor, de justiția fiscală, de stoparea reformării liceelor sau legate dreptul de a manifesta.
Aceasta din urmă a apărut după ce Adunarea Naţională a Franţei – una dintre cele două camere ale Parlamentului – a aprobat o lege care permite autorităţilor administrative (nu celor judiciare ca până în prezent) să emită interdicţii la proteste indivizilor pe care îi consideră un pericol pentru ordinea publică.