Mulți şoferi preferă să alimenteze maşinile cu benzină premium, crezând că aceasta îmbunătăţeşte performanţele motorului şi îl întreţine mai bine, însă realitatea este cu totul alta.
În general, benzinăriile oferă câte două tipuri de benzină şi două tipuri de motorină, sortimentul mai scump din fiecare categorie fiind considerat de către șoferi mai bun şi mai eficient pentru motorul maşinii.
Cifra octanică a combustibilului cu care se alimentează o maşină nu este chiar cel mai bun indiciu care ar trebui să ghideze şoferii, ea reprezentând rezistenţa la autoaprindere a combustibilului, proces care poate afecta motorul, scrie Adevărul.
Majoritatea motoarelor sunt făcute astfel încât să funcţioneze cu benzină normală. Benzina premium este bună în special pentru cele puternice, aflate pe maşinile sport sau pe cele de lux.
În Europa şi, implicit, în România, la pompele de benzină este afişată cifra octanică determinată prin metoda Research (CO/R), cu motorul turat la 600 rpm. În Statele Unite şi Canada este folosită cifra octanică stabilită prin metoda Motor (CO/M), cu motorul la 900 rpm. CO/R va fi întotdeauna mai mare decât CO/M.
În țara noastră, aproape toate tipurile de benzină au o cifră octanică cuprinsă între 95-100. O benzină cu CO mai mare permite realizarea unor rapoarte de comprimare mai mari, deci motoare cu randament indicat mai mare şi, la aceeaşi cilindree, cu puteri mai mari, conform sursei citate.
La un motor cu raport de comprimare dat, folosirea unei benzine cu CO mai mică decât cea prevăzută prin proiect deformează diagrama indicată, micşorând randamentul indicat, şi determină apariţia detonaţiei, distrugând motorul. Folosirea unei benzine cu CO mai mare decât cea prevăzută prin proiect deformează şi ea diagrama indicată, micşorând de asemenea randamentul indicat, ducând la o risipă inutilă. Cifra octanică nu este legată de cantitatea de căldură degajată prin ardere, adică de puterea calorică a combustibilului, deci o benzină cu o CO mai mare nu e „mai bună” în acest sens.
Indiferent de tipul de combustibil, producătorii adăugă diverşi aditivi în combustibili. Unii dintre aceştia sunt utili, întrucât generează o cifră octanică sau cetanică mai mare, însă alţii au ca efect o deteriorare în timp a anumitor componente ale maşinii. Sulful este un aditiv larg răspândit în combustibil, însă prin ardere acesta se depune ca o peliculă de zgură pe sistemul de evacuare.
Un alt aditiv prezent în carburant este pe baza de mangan şi este cunoscut sub numele generic de MMT. Efectele acestuia sunt controversate, întrucât există o serie de studii potrivit cărora MMT afectează mediul şi calitatea componentelor motorului, însă alte studii infirmă aceste ipoteze. Pe lângă aceşti aditivi, în carburanţi există şi benzen şi o serie de compuşi oxigenaţi.