Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), susține că pragul de 10 lei/l la motorină nu mai este un maxim temporar, ci noul minim psihologic, iar negarea colectivă a piețelor, a politicienilor și a societății, în general, nu face decât să întârzie adaptarea și să amplifice șocurile.
„Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de piețe, politicieni și public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri „ieftine”. Nu vorbim despre un vârf temporar de preț, nu despre o deviație de la normal. Vorbim despre sfârșitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepție. Este noua bază. (…)
Globalizarea energetică – acel mecanism invizibil care aducea petrol ieftin din cele mai eficiente surse către cele mai eficiente rafinării – a fost distrusă. Nu complet, dar suficient cât să schimbe regulile jocului. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine și cât de „sigur” este. Iar siguranța costă. Mult”, a explicat Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată pe site-ul asociației.
Acesta a susținut apoi că statele europene nu mai urmăresc cel mai mic preț la energie, cum o făceau până acum, ci cel mai mic risc. Asta înseamnă contracte mai scumpe, rute mai lungi. Deci plătim dublu pentru a nu depinde de o singură sursă. Iar această schimbare nu este temporară, ci structurală.
Dumitru Chisăliță a mai afirmat că „energia este acum instrument de presiune geopolitică”, ceea ce înseamnă că „prețul ei nu mai reflectă doar cererea și oferta, ci și riscul, tensiunea, strategia”.
Iar în acest nou context, adevărata vulnerabilitate a Europei este capacitatea de rafinare: „Europa a închis rafinării, a redus investițiile și a devenit dependentă de importuri de produse finite. Asta creează o situație paradoxală: chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă. Pentru că nu ai unde să o procesezi eficient”.
Dumitru Chisăliță a atras apoi atenția asupra taxării, care „a crescut enorm”: „Chiar și într-un scenariu optimist, există un element care nu dispare: taxarea. Accizele, taxele, suprataxele, taxele la taxe, TVA-ul și extinderea mecanismelor de taxare a carbonului creează un „hard floor” – un nivel sub care prețul nu poate coborî. Nu pentru că piața nu ar permite, ci pentru că statul nu o va permite. Astfel, scăderea prețului petrolului este amortizată fiscal. Iar creșterea este amplificată”.
Piețele financiare funcționează pe anticipații în general optimiste, numai că ideea că prețurile revin la medie este aplicată unei lumi care nu mai există.
Chisăliță a afirmat apoi că dacă actualele tensiuni persistă, consecința va fi o reașezare permanentă a fluxurilor economice, în care Europa rămâne cu energie mai scumpă, iar Asia beneficiază de resurse mai ieftine.
Președintele AEI a mai susținut că, în perioade ca aceasta, politicienii nu sunt lucizi, ba dimpotrivă, căci costul electoral al recunoașterii realității este prea mare. Teoretic, scenarii pozitive există, dar niciunul nu duce la energie ieftină, cel mult la energie „mai puțin scumpă”, tocmai pentru că problema nu mai este conjuncturală, ci structurală.
„Această negare colectivă – a piețelor, a politicienilor și a societății – întârzie adaptarea și amplifică șocurile. Iar cu fiecare criză viitoare, costul acestei întârzieri va deveni tot mai vizibil”, avertizează președintele AEI.