Consilierul lui Isărescu: „Cred că șoferii ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun”. Oficialul BNR, reacție extrem de dură în criza prețurilor la carburanți: „Nu mă aștept să îmi crească popularitatea”

Eugen Rădulescu, unul dintre consilierii guvernatorului BNR, a declarat că marea problemă a României de departe e deficitul bugetar, iar reducerea acestuia ar trebui să fie principalul nostru scop. Rădulescu a insistat că nimic nu trebuie să compromită acest scop, nici măcar pe termen scurt, nici măcar pentru a mai reduce prețurile la carburanți, marea grijă acum a românilor.

Oficialul BNR s-a arătat uluit și chiar deranjat de persoanele publice, inclusiv economiști, care iau în derâdere problema deficitului și militează pentru „a o lăsa mai moale”.

De asemenea, Rădulescu a ținut să precizeze că alte țări iau măsuri de protejare a populației de prețurile mari la carburanți deoarece pot, iar noi nu putem, căci ne-a venit nota de plată pentru iresponsabilitatea fostelor guverne.

De ce Rădulescu insistă că problema deficitului e mai mare decât cea a prețurilor la carburanți

„Numeroase țări au adoptat deja măsuri de limitare a impactului creșterii prețului petrolului, fie prin reduceri temporare de taxe sau prin subvenții la pompă, fie prin ajutoare țintite pentru transportatori și gospodării vulnerabile. Guvernul României a anunțat și el o serie de măsuri, cum ar fi limitarea adaosului comercial la vânzarea de carburant, dar s-a ferit să promită reduceri, fie și temporare, de accize sau alte taxe. De ce? Simplu: plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori! Este perfect rațional să ai un fond de rezervă la buget. Dar când îl faci praf prin încălcarea flagrantă a regulilor în materie fiscală, vine un moment în care iresponsabilitatea se plătește. Acel moment a venit! Astept acum ca cei responsabili pentru acest dezastru să arate cu degetul către guvernul actual, pus în imposibilitate de a ajuta prea mult pe consumatorii afectați de prețul în creștere al carburanților. Că așa e în politică: cine strigă mai tare, ăla are dreptate, nu?

Este adevărat că peste jumătate din prețul la pompă este impozit. Așa este peste tot în Europa. Benzina de la noi o fi mai scumpă decât cea din Bulgaria, dar e mai ieftină decât în marea majoritate a celorlalte state ale UE. Pe aceste impozite se bazează bugetul – adică cel care ar trebui să ajungă la un deficit de 6,2% din PIB în acest an. Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? Mă tem că a doua opțiune este singura rațională. Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun, și așa mările orașe sunt sufocate de traficul rutier, asta dacă majorarea cu 50-100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare. Iar dacă se va întâmpla ca, urmare a crizei, să continue creșterea prețului la hidrocarburi pe plan mondial, cred că guvernul va adopta măsuri țintite, care să îi protejeze, fie și parțial, pe agricultori și pe transportatori.

Nu mă aștept să îmi crească popularitatea după asemenea comentarii. Ceea ce înțeleg eu, poate mai bine decât mulți alții, este că anul acesta vom plăti peste 60 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică. Dacă ținem cu dinții de a folosi doar autoturismul pentru orice drum, la costuri “acceptabile”, aceste dobânzi vor crește până într-atât, încât nu vom mai avea resurse decât pentru a le plăti. Iar costurile “acceptabile” vor rămâne doar o amintire”, a explicat Eugen Rădulescu, pe blogul său.

Rădulescu: Plătim pentru iresponsabilitatea guvernanților

În același articol, Eugen Rădulescu a scris că va fi „deosebit de dificil” să revenim în ținta de deficit de 3%. El a precizat că am ajuns aici din „iresponsabilitatea guvernanților” din ultimii ani: „A venit momentul notei de plată pentru bunăstare pe datorie. Pentru că nu a fost inventat încă mecanismul prin care o țară să trăiască la nesfârșit mai bine decât reușește să producă”.

Consilierul BNR a atras apoi atenția că „dobânzile plătite de România pentru o datorie de 60% din PIB, sunt mai mari decât cele plătite de Franța, pentru o datorie de peste 120% din PIB”.

„Motivele pentru această stare de lucruri sunt destul de numeroase. Ele țin, desigur, de capacitatea de a produce a economiei, de adâncimea pieței financiare, de nivelul rating-ului de țară. Un aspect mult prea puțin discutat, probabil pentru că nu prea ne convine, este cel al credibilității: de câte ori autoritățile unei țări au facut exact ce s-au angajat să facă și de câte ori au găsit scuze ca să nu facă? Or, aici, țara noastră nu are deloc o istorie care să o avantajeze”, a mai explicat Rădulescu.

Cum a tocat Guvernul Ciolacu zeci de miliarde de lei

El a mai reproșat că politicienii au tot aruncat cu pomeni electorale fără să explice de unde anume vor veni banii, încălcând astfel legea, care impune precizarea surselor de finanțare pentru orice măsură: „Când aleșii poporului stabilesc, cu entuziasm, majorarea cu o bagatelă de 40% a pensiilor, gata, nicio altă justificare nu mai este necesară, nicio analiză de impact, și cu atât mai puțin identificarea surselor de acoperire”.

Acesta a făcut apoi aluzie la fostul Guvern Ciolacu: „guvernul a descoperit cum să crească deficitul fără să ceară aprobarea parlamentului: tocând zeci de miliarde de lei din fondul de rezervă – cel constituit doar pentru cazuri excepționale”.

Și așa „am ajuns să plătim cele mai înalte dobânzi dintre țările cu rating “recomandat investițiilor” din Europa”.

Rădulescu: Riscăm ca piețele să se închidă pentru țara noastră

Eugen Rădulescu a mai scris că „prima lună din acest an a adus un mic excedent, față de deficitul foarte mare din ianuarie 2025”, deci „avem un început de a ne ține de promisiune, ceea ce nu ni s-a mai întâmplat de ceva ani”. Prin urmare, „piețele financiare au reactionat pozitiv, reducând dobânzile la care ne putem împrumuta”.

„Dacă nu facem tot ce este prevăzut în programul guvernamental aprobat de parlament, iar deficitul va depăși, din nou, nivelul țintă pentru acest an, atunci efectele pot fi dincolo de grave: piețele pot, pur și simplu, să se închidă pentru țara noastră, așa cum au fost închise în primii ani de după căderea regimului comunist, din motive care nu fac obiectul acestor însemnări. Dacă în acest moment piețele ne-ar întoarce spatele, pentru că noi iar nu ne ținem de cuvânt, efectele ar fi devastatoare și de lungă durată”, a mai avertizat consilierul BNR, pe blogul său.