Anul 2026 se anunță unul complicat pentru angajații din mediul privat, într-un context economic marcat de prudență, costuri ridicate și perspective de creștere moderate. Specialiștii avertizează că așteptările privind salariile trebuie ajustate, deoarece companiile vor acționa mult mai selectiv.
Angajații din mediul privat trebuie să se aștepte în 2026 la creșteri salariale mai reduse decât în anul precedent, multe dintre ele fiind condiționate strict de performanță individuală. Presiunea pe costuri rămâne ridicată, în timp ce inflația și ritmul economic modest limitează capacitatea companiilor de a susține majorări consistente.
Experții din consultanță subliniază că mediul privat traversează un an dificil, în care prudența financiară devine regula, nu excepția. Analiza Mercer, realizată pe baza răspunsurilor a 435 de angajatori din 15 industrii, arată o majorare salarială medie estimată de aproximativ 6% în 2026.
În companiile unde există sindicate, creșterile pot ajunge până la 9%, însă aceste situații sunt considerate excepții, nu un standard general aplicabil pieței muncii.
Pentru a menține atractivitatea pachetelor de compensare, unele companii au ales să ofere beneficii alternative, în special zile suplimentare de concediu. De la minimul legal de 20 de zile, media concediului anual a ajuns la aproximativ 27 de zile, potrivit aceleiași analize Mercer.
Această strategie reflectă încercarea angajatorilor de a răspunde așteptărilor angajaților fără a pune presiune suplimentară pe bugetele salariale deja tensionate.
Începând cu luna iulie 2026, salariul minim brut pe economie va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, aducând un plus net de aproximativ 4,8%. Salariul net va ajunge astfel la aproape 2.700 de lei, însă efectele nu sunt uniforme pentru toate firmele.
„Pentru anumite companii, poate să fie o creștere semnificativă a costului cu forța de muncă. Asta într-o perioadă în care se pune foarte multă presiune pe costuri. Este o perioadă dificilă pentru mediul de afaceri, pentru că dacă consumul scade, veniturile scad, atunci costurile trebuie ținute sub control”, afirmă Alexandra Smedoiu.
Inflația rămâne o problemă majoră și în 2026, Banca Națională estimând o rată anuală de 3,7% spre finalul anului, pe fondul unui consum mai temperat. În paralel, deficitul bugetar este prognozat la peste 6%, ceea ce impune măsuri de reducere a cheltuielilor, relatează Capital.
„Deficitul bugetar este în continuare foarte mare, previzionat a fi mult mai mare decât ar trebui să fie, probabil peste 6%. Ca să scazi deficitul, duci la reducerea banilor care intră în economie, deci o scădere a consumului, deci o scădere a ritmului de creștere economică”, punctează economistul Christian Năsulea.
Orice majorare salarială se reflectă atât în contribuțiile la bugetul de stat, cât și în economiile pentru pensie ale angajaților. Peste 8,4 milioane de români au acumulat în conturile Pilonului 2 aproximativ 195 de miliarde de lei, cu circa 30% mai mult față de 2024.
O parte semnificativă din aceste fonduri este investită la Bursa de Valori București, care a depășit pentru prima dată o capitalizare de 500 de miliarde de lei, 2025 fiind considerat un an excepțional.