Puterea de cumpărare a românilor, în scădere. Salariile nu mai țin pasul cu inflația (GRAFICE)

Puterea de cumpărare a românilor continuă să se deterioreze, în contextul în care creșterile salariale nu reușesc să țină pasul cu inflația ridicată. Datele recente arată că salariile reale – adică veniturile ajustate la nivelul prețurilor – se reduc de la o lună la alta.

Salariile nu mai ajung pentru viața de zi cu zi

Potrivit statisticilor oficiale, salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei, în scădere cu aproape 400 de lei față de luna precedentă. În același timp, inflația anuală se apropie de 10%, în timp ce creșterea nominală a salariilor este de doar 3,6%. Diferența dintre cele două a dus la o scădere a salariului real de aproximativ 5,5% comparativ cu anul trecut, arată datele INS, citate de ziare.com.

De ce scade puterea de cumpărare

Specialiștii explică faptul că există două cauze principale pentru această evoluție: creșterea accelerată a prețurilor și stagnarea veniturilor. În prezent, România se confruntă cu ambele fenomene simultan.

Pe de o parte, măsurile fiscale, precum majorarea TVA și eliminarea unor plafonări la energie, au dus la scumpiri în lanț. Costurile mai mari la energie și combustibili se reflectă în prețurile tuturor bunurilor și serviciilor din economie.

Pe de altă parte, veniturile populației nu cresc suficient de rapid. În unele cazuri, acestea chiar scad de la o lună la alta, ceea ce amplifică presiunea asupra bugetelor familiilor.

Salariul minim, tot mai vulnerabil

Situația este și mai dificilă pentru angajații plătiți cu salariul minim. După o perioadă de înghețare, acesta ar urma să crească cu doar 6% în 2026, sub nivelul inflației estimate la circa 10%.

Această diferență înseamnă, în termeni reali, o scădere a puterii de cumpărare chiar și pentru cei mai slab plătiți angajați – o situație rar întâlnită în ultimii ani, cu excepția perioadei de după criza economică din 2010–2011.

Efecte în lanț asupra economiei

Scăderea puterii de cumpărare nu afectează doar populația, ci și economia în ansamblu. Consumul încetinește, iar companiile resimt o cerere mai redusă pentru produse și servicii.

În același timp, România rămâne printre țările europene cu cea mai ridicată inflație, ceea ce accentuează decalajele față de statele din vest, unde veniturile sunt mai mari, iar presiunea prețurilor este mai mică.

Perspective îngrijorătoare pentru 2026

Economiștii avertizează că evoluțiile din prima parte a anului nu sunt încurajatoare. Fără măsuri care să stimuleze creșterea reală a veniturilor sau să tempereze inflația, puterea de cumpărare ar putea continua să scadă.

În acest context, anul 2026 riscă să devină unul dintre cei mai dificili din ultimul deceniu pentru nivelul de trai al românilor, cu efecte directe asupra consumului, economisirii și stabilității economice generale.