Un nou tip de fraudă în România. Din cauza acestui apel, poți să rămâi imediat fără bani în cont. Recomandările specialiștilor

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra faptului că tentativele de fraudă comise în numele Poliţiei Române şi al Băncii Naţionale sunt în creştere.

De asemenea, DNSC mai menționează că atacatorii cibernetici încearcă să manipuleze victimele cu scopul de a obţine toate datele bancare, care sunt confidenţiale.

”Un nou tip de fraudă a fost raportat în luna aprilie 2025, implicând apeluri telefonice care pretind a fi din partea Poliţiei Române şi a Băncii Naţionale a României (BNR). Infractorii folosesc metode sofisticate pentru a manipula victimele şi a obţine date bancare confidenţiale”, a transmis, marţi, DNSC, potrivit Observator.

Pentru a “dovedi” identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimaţii de Poliţie prin WhatsApp

Specialiștii au explicat cum decurge scenariul unei fraude în care cineva te sună și îți spune că e de la Poliție.

Potrivit acestora, te sună cineva, o presupusă “agentă de la poliţie”, care susţine că un infractor internaţional căutat prin Interpol s-ar fi prezentat la o bancă din România şi ar fi încercat să facă un împrumut folosind identitatea persoanei care e sunată.

”Se menţionează că este vorba despre o situaţie gravă, de natură penală, şi că este în desfăşurare o anchetă oficială. Persoanei i se comunică faptul că urmează să primească o citaţie pentru a se prezenta la secţia de poliţie. Se invocă o serie de articole de lege şi se creează presiune psihologică prin limbaj formal şi grav. Pentru a “dovedi” identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimaţii de Poliţie prin WhatsApp, document falsificat, dar credibil vizual”, au precizat specialiştii DNSC.

Se solicită ulterior extrasul de cont bancar

Apoi, victima este redirecţionată către un “specialist” din cadrul Băncii Naţionale a României, care pretinde că s-ar ocupa de monitorizarea operaţiunilor bancare.

”Se transmite apoi o scrisoare oficială pretins emisă de către guvernatorul Mugur Isărescu, care susţine gravitatea cazului. În continuare, victima este întrebată dacă utilizează aplicaţii precum Telegram, pentru a continua comunicarea într-un “mediu securizat”. Prin aceste canale, se solicită ulterior extrasul de cont bancar, sub pretextul necesităţii pentru emiterea asigurării”, mai explică DNSC.

Reprezentanții instituţiei mai spun că, în tot acest timp, persoana este avertizată de mai multe ori că nu are voie să vorbească cu nimeni despre această investigaţie, nici măcar cu un avocat, sub ameninţarea unei presupuse arestări imediate.

Mai mult, ca o “măsură suplimentară de verificare”, i se mai spune persoanei sunate că va fi supusă unui test poligraf pentru a se confirma că nu a divulgat informaţii.

DNSC atrage atenția că aceasta este o schemă de vishing (voice phishing), combinată cu:

• apeluri cu număr falsificat (caller ID spoofing)
• trimiterea de documente false în format digital
• manipulare emoţională şi juridică
• utilizarea de canale alternative de comunicare (WhatsApp, Telegram, Signal)
• colectarea treptată a datelor personale şi bancare

Recomandările specialiștilor

Iată  câteva recomandări de securitate, oferite de către specialiști:

• Să nu îți dai datele personale sau bancare prin telefon.
• Închide apelul şi sună înapoi la numărul oficial al instituţiei.
• Nu continua discuţia pe WhatsApp, Telegram sau Signal.
• Verifică imaginile primite cu reverse image search.
• Nu instala nicio aplicaţie de control la distanţă.
• Nu te lăsa intimidat de ton autoritar sau de “articole de lege”.
• Monitorizează conturile şi setează alerte de tranzacţie.