Istoria cartierului Bucureștii Noi, întemeiat de profesorul universitar Nicolae Basilescu pe moșia sa (VIDEO)

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Cartierul Bucureştii Noi se leagă în mod evident de numele Basilescu, o familie de profesori, avocaţi şi oameni de afaceri.

„ În 1898 se înfiinţează în nord-vestul Bucureştilor, pe moşia Măicăneşti-Grefoaicele a profesorului universitar Nicolae Basilescu şi prin iniţiativa lui, o nouă aşezare numită Bucureştii Noi“, afirmă istoricul Constantin C. Giurescu.

Avocat, profesor universitar la Iași și București, decan al Facultății de Drept din Capitală, Basilescu a fost un vizionar şi un abil om de afaceri în domeniul producţiei de vinuri şi bere. Compania Basilescu a fost principalul furnizor al Casei Capşa de pe Calea Victoriei şi tot ei sunt cei care au reuşit să impună pe piaţa internaţională singurul brand de şampanie românească din acele timpuri.

La momentul achiziţiei, moşia Măicăneşti- Grefoaicele număra 295 de hectare, din care 155 de hectare au fost vândute, restul fiind donate de către proprietar domeniului public pentru amenajarea de străzi, pieţe, parcuri şi lăcaşe de cult.

Domeniul donat de profesorul Basilescu a fost parcelat, apărând astfel locuinţe modeste, fiecare teren având circa 300 de mp.

Parcelarea Bazilescu avea să fie clasată în anul 2004 ca monument istoric.

Prima construcţie a aparţinut familiei Basilescu, care a ridicat Biserica „Sfântul Nicolae“ şi „Sfânta Ecaterina“ din Bucureştii Noi, şi a fost construită de arhitecţii George Mandrea şi E. Kasparovski.

Vis a vis de Biserică, pe domeniul public donat, s-a amenjat Parcul Bazilescu în care se pot vedea şi-n ziua de azi superbe exemplare de copaci din foştii Codri ai Vlăsiei. Parcul s-a numit până în 1989 Parcul Nicolae Bălcescu, ulterior recăpătând numele Bazilescu.

Zona Bucureştii Noi a aparţinut ulterior comunei Băneasa, iar în jurul anului 1940 a fost inclus în oraşul Griviţa.

Devine cartier bucureştean de-abia în 1950 când începe construcția primelor blocuri pe partea dreaptă a bulevardului Bucureștii Noi, moment în care ia startul şi construcţia Teatrului de Vară Bazilescu din incinta parcului cu același nume.

Astăzi, Bucureştii Noi este un cartier foarte căutat de amatorii de locuinţe datorită bunei infrastructuri şi a lipsei de aglomeraţie specifică altor zone.

Cartierul comunică cu celelalte zone ale Bucureştiului prin câteva linii de autobuz şi tramvai, dar şi prin Magistrala 4, cea mai nouă arteră a metroului , dată oficial în funcţiune la 1 martie 2000.

Staţiile Jiului şi Parc Bazilescu au fost inaugurate la 1 iulie 2011.

6 ani mai târziu, în martie 2017, au fost deschise încă două staţii : Laminorului si Străuleşti. Moderne, spaţioase, cele două staţii asigură transportul populaţiei ce locuieşte în capătul de nord al bulevardului Bucureştii Noi, în bulevardul Gheorghe Ionescu Siseşti şi în zona șoselei Bucureşti-Târgovişte.

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic