Cine sunt rebelii Houthi, de cine sunt susținuți și motivul atacurilor aeriene occidentale din Yemen

Analiștii politicii internaționale sunt de părere că loviturile aeriene americane și britanice care au lovit baze ale rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Iran, reprezintă un pas semnificativ către o extindere a conflictului din Orientul Mijlociu și o confruntare directă a SUA cu Iranul.

După ce a preluat controlul unei mari părți a Yemenului, în urma unui război civil sângeros, gruparea susținută de Iran a depășit granițele, desfășurând o campanie persistentă  împotriva navelor comerciale care traversează Marea Roșie, spre Canalul Suez, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume.

În atacurile aeriene lansate joi noapte de aviația americană și britanică au fost lovite peste 12 ținte – centre logistice, sisteme de apărare aeriană și depozite de arme -, situate în capitala yemenită, Sanaa, și în Hudaydah, bastionul portuar al Houthi de la Marea Roșie.

Riposta aeriană a urmat unui ultimatum lansat de SUA și aliații ei, care cereau grupării susținute de Iran să înceteze atacurile executate asupra unor ținte din Arabia Saudită, UAE și chiar Israel. Avertismentul a fost ignorat de rebeli, care au lansat un nou atac cu dronă, la numai câteva ore după ultimatum.

Cine sunt rebelii Houthi

Rebelii Houthi și-au luat numele după fondatorul mișcării, Hussein al Houth. Reprezintă miliție yemenită, parte a unei minorități musulmane șiite din Yemen – Zaidi.

Cunoscută în mod oficial sub numele de ”Ansar Allah” (”Partizanii lui Dumnezeu”), gruparea s-a născut în anii 1990 ca o mișcare armată îndreptată împotriva influenței religioase a Arabiei Saudite (sunită – N.R.) și sistemului corupt al al președintelui Ali Abdullah Saleh, aflat la conducerea Yemenului în acea perioadă.

Modelul de organizare al rebelilor Houthi este inspirat după cel al Hezbollah, organizația militară și politică din Liban.

Primind sprijin militar din partea Arabiei Saudite, Saleh a încercat să elimine gruparea Houthi în 2003, dar fără succes.

Din 2014, gruparea  Houthi duce un război civil sângeros împotriva guvernului yemenit recunoscut la nivel internațional și sprijinit de o coaliție de țări arabe condusă de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Rebelii houthi spun că fac parte din așa-numita „axă a rezistenței” condusă de Iran împotriva Israelului, SUA și a Occidentului în general – alături de Hamas și Hezbollah.

Conform datelor furnizate de organizațiile umanitare active în regiune sub egida ONU, până la începutul anului 2022, războiul civil a provocat în Yemen aproximativ 377.000 de morți și a strămutarea a patru milioane de persoane.

Cât din teritoriul Yemenului este controlat de rebelii Houthi

Guvernul oficial al Yemenului, Consiliul prezidențial de conducere, căruia președintele Abdrabbuh Mansour Hadi i-a transferat puterile în aprilie 2022, se află în exil în capitala saudită Riad, după ce Hadi a fugit din Yemen în 2015.

Cea mai mare parte a populației yemenite trăiește în zone aflate sub controlul Houthi. Dincolo de Sanaa, capitala țării, și nordul Yemenului, rebelii houthi controlează și coasta Mării Roșii.

Gruparea colectează în prezent taxe și, de asemenea, tipărește bani.

Consiliul de Securitate al ONU a declarat că, în 2010, Houthis avea între 100.000 și 120.000 de adepți, trupe înarmate și susținători.

De cine sunt sprijiniți rebelii Houthi

Potrivit institutului de cercetare american Combating Terrorism Center, Hezbollah oferă Houthi expertiză și pregătire militară extinsă încă din 2014.

Rebelii yemeniți consideră Iranul ca fiind un aliat, deoarece au ca inamic comun Arabia Saudită.

Teheranul este suspectat că îi aprovizionează pe rebeli cu arme, iar SUA afirmă că serviciile de informații iraniene îi ajută în campania împotriva navelor comerciale.

„Știm că Iranul a fost profund implicat în planificarea operațiunilor împotriva navelor comerciale din Marea Roșie. Acest lucru este în concordanță cu sprijinul material pe termen lung al Iranului și cu încurajarea acțiunilor destabilizatoare ale Houthi în regiune”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, Adrienne Watson.

SUA și Arabia Saudită afirmă că Iranul a furnizat și rachetele balistice pe care Houthi le-au lansat asupra capitalei saudite, Riad, în 2017.

De asemenea, Riadul a acuzat Iranul că a furnizat rachetele de croazieră și dronele pe care rebelii yemeniți le-au folosit pentru a ataca instalațiile petroliere saudite în 2019.

Rebelii au lansat zece mii de rachete cu rază scurtă de acțiune în Arabia Saudită și au atacat, de asemenea, obiective din Emiratele Arabe Unite. Recent, ei au lansat rachete balistice și drone către Israel.

Furnizarea acestor arme ar încălca un embargo al ONU asupra armelor. Iranul a negat că ar face acest lucru.

Iranul neagă implicarea în atacurile rebelilor la Marea Roșie.

De ce au atacat rebelii Houthi navele din Marea Roșie

Atacurile rebelilor yemeniți asupra navelot care traversează Marea Roșie s-au declanșat după radicalizare conflictului dintre Israel și Hamas, în urma atacurilor militanților islamiști asupra așezărilor evreiești, din 7 octombrie 2023.

Declarându-și sprijinul pentr Hamas și cauza palestiniană, gruparea militară yemenită a anunțat că va ataca orice navă care traversează Marea Roșie îndreptându-se către Israel. Până în prezent, nu este foarte clar dacă toate navele atacate de Houthi chiar se îndreptau spre Israel.

În luna noiembrie 2023, rebelii au capturat ceea ce au spus că ar fi o navă de marfă israeliană, și, de atunci, au atacat mai multe nave comerciale cu drone și rachete balistice.

Implicații economice la nivel mondial

Numărul atacurilor Houthi în Marea Roșie au crescut cu 500% între noiembrie și decembrie față de perioadele precedente. Iminența atacurilor lor a devenit atât de mare încât marile companii de transport maritim au încetat să mai navigheze în regiune, iar costurile de asigurare ale transportatorilor au crescut de 10 ori de la începutul lunii decembrie.

Marile companii de transport maritim, printre care Mediterranean Shipping Company, Maersk, Hapag-Lloyd și compania petrolieră BP, au anunțat că vor devia rutele de transport, asfel încât să evite amenințarea din Marea Roșie.

Teama este că prețurile la combustibil vor crește și că lanțurile de aprovizionare la nivel mondial vor fi afectate. Aproape 15% din comerțul maritim mondial trece prin Marea Roșie, care este legată de Marea Mediterană prin canalul Suez și reprezintă cea mai scurtă rută maritimă dintre Europa și Asia.