Un nou studiu schimbă perspectiva asupra modului în care trăiau și mâncau oamenii în trecut. Cercetările arată că europenii din Epoca de Piatră aveau tehnici de gătit mult mai complexe decât se credea până acum și își alegeau ingredientele cu mare atenție.
Analiza resturilor de mâncare găsite pe vase antice indică faptul că acești vânători-culegători combinau plante și produse animale pentru a prepara feluri de mâncare variate. Concluziile cercetării au fost publicate în revista științifică PLOS ONE, potrivit CNN.
Potrivit specialiștilor, dieta oamenilor care au trăit în Europa în urmă cu aproximativ 5.000-8.000 de ani era mult mai diversă decât s-a crezut până acum.
Pentru studiu, oamenii de știință au analizat crustele alimentare, resturi de mâncare arse și lipite de pereții vaselor de ceramică. Acestea pot păstra urme microscopice ale ingredientelor folosite.
Au fost examinate 85 de fragmente de ceramică, iar în 58 dintre ele au fost identificate resturi de plante. Vasele proveneau din 13 situri arheologice, răspândite pe o zonă vastă, de la teritoriul actual al Danemarcei până în regiunea Ivanovo din estul Rusiei.
Cercetătorii au identificat mai întâi urme vegetale în cruste, iar apoi au folosit microscoape pentru a analiza structura celulelor și a determina speciile de plante folosite.
Pentru a înțelege mai bine ce găteau oamenii din acea perioadă, specialiștii au încercat să reproducă unele dintre preparatele identificate.
Cercetarea inițială a dezvăluit câteva plante care au fost folosite, astfel că echipa a gătit unele dintre aceste «rețete», a declarat pentru CNN Oliver Craig, coautor al studiului și profesor de științe arheologice la Universitatea din Leeds.
Astfel, cercetătorii au combinat crap cu boabe de călin sau spanac sălbatic cu frunze de stejar și sfeclă. Preparatele au fost gătite în replici de vase din lut, deasupra focului, pentru a putea compara apoi reziduurile rezultate cu cele descoperite pe vasele antice.
Multă vreme, specialiștii au considerat că vânătorii-culegători aveau o alimentație rudimentară.
Narațiunea standard despre vânătorii-culegători era că aceștia „pur și simplu puneau lucruri în foc”, a menționat Craig.
În trecut, majoritatea analizelor s-au concentrat pe reziduurile grase rămase pe vase și pe oasele animalelor vânate, ceea ce i-a făcut pe cercetători să știe mult mai multe despre vânătoare decât despre plantele consumate.
„Autoarea principală a studiului, Lara González Carretero, a privit pur și simplu acolo unde nimeni altcineva nu privise”, a mai precizat Craig.
Rezultatele arată că acești oameni aveau cunoștințe detaliate despre plantele din mediul lor.
Vânătorii-culegătorii „aveau cunoștințe profunde despre toate rădăcinile, tuberculii, fructele de pădure disponibile atunci”, a subliniat Craig.
Totuși, analiza vaselor arată că nu foloseau toate ingredientele disponibile.
„Găsim doar câteva lucruri care erau alese, probabil pentru că aveau gust bun sau se combinau bine cu alte alimente”, a mai adăugat Craig.
Acest lucru sugerează că oamenii din Epoca de Piatră nu mâncau doar pentru supraviețuire, ci aveau preferințe culinare clare.
Studiul arată că preferințele alimentare diferau de la o regiune la alta, chiar dacă ingredientele erau disponibile în mare parte a Europei.
De exemplu:
în apropierea graniței dintre Ucraina și Rusia era populară combinația dintre pește de apă dulce și iarbă sălbatică
în centrul Rusiei actuale, oamenii preferau plantele de amarant alături de pește
în Danemarca, vânătorii-culegători consumau tot amarant, însă preferau florile plantei
„Este o alegere conștientă”, a adăugat Craig.
Cercetătorii spun că unele dintre ingredientele identificate în vasele antice sunt folosite și în prezent în anumite zone ale Europei.
De exemplu, boabele de călin, descoperite în mai multe mostre, apar și astăzi în bucătăria din Polonia, Ucraina sau Rusia.
Profesorul Mark Robinson, arheolog la Universitatea din Exeter, care nu a participat la studiu, spune că ideea potrivit căreia oamenii din Epoca de Piatră trăiau în principal din vânătoare este „fundamental greșită”.
În realitate, cercetările sugerează că aceștia aveau o „abordare sofisticată” în utilizarea plantelor.
Totuși, specialiștii recunosc că încă există multe necunoscute.