După luni de zile, UE a decis că trebuie să decidă ce face cu prețurile la energie. Cuplul franco-german începe să se destrame

Liderii UE au ajuns vineri la un acord asupra unui „plan” care vizează punerea în aplicare, abia peste câteva săptămâni, câteva măsuri care să îi protejeze pe consumatorii europeni de creșterea prețurilor la energie, anunță France24.

Cele 27 de state s-au certat 11 ore

Acordul a fost încheiat după 11 ore de dispute pe marginea unor propuneri generale de reducere a facturilor la energie, în contextul în care prețul gazelor a fost aruncat în aer de războiul din Ucraina.

Cele 27 de state membre ale blocului comunitar se ceartă de luni de zile cu privire la inițiativele comune pe care să le adopte, divizate de faptul că mixurile energetice din țări variază foarte mult.

Externe - 10 oct, 14:45

MAE, atenționare de călătorie în Franța. Vremea extremă poate duce la alunecări de teren și prăbușirea digurilor sau podurilor

Deși anunțarea textului planului este o demonstrație publică asiguratoare de unitate, este destul de clar că viitoarele negocieri vor rămâne dificile. Un pas în acest sens va fi făcut săptămâna viitoare, cu ocazia unei reuniuni a miniștrilor energiei din UE la Luxemburg.

Se vorbește despre protecția consumatorilor dar pe primul loc e tot piața liberă

Acordul de la summit a stabilit un „plan care să ne ajute să lucrăm la subiectul prețurilor la energie”, a declarat Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, în cadrul unei conferințe de presă.

Textul publicat invită Comisia Europeană și țările UE să găsească, în următoarele săptămâni, modalități de a-i proteja pe consumatori de prețurile ridicate, „păstrând în același timp competitivitatea globală a Europei și integritatea pieței unice”.

Președintele Consiliului European, Michel Michel, a declarat „criza energetică reprezintă o amenințare la adresa pieței interne” a UE și a subliniat că este nevoie de o „coordonare maximă” pentru a o proteja.

Cel puțin 15 țări din UE – mai mult de jumătate din blocul comunitar – fac presiuni pentru o plafonare ambițioasă a prețurilor și sunt tot mai neliniștite de grevele și protestele legate de costul vieții care se răspândesc în Franța, Belgia și alte state membre.

Însă ideea plafonării prețurilor a întâmpinat rezistență din partea Germaniei, cea mai mare economie a UE, care se teme că exportatorii de gaze ar putea sfârși prin a se îndrepta către piețele mai profitabile din Asia.

Grmania va plăti facturile cetățenilor spre supărarea țărilor mai mici

Mai multe economii mai mici sunt, de asemenea, furioase că guvernul german nu susține plafonarea prețurilor la gaze și că își va ajuta cetățenii să plătească facturile prin intermediul unui buget de 200 de miliarde de euro.

În cele din urmă, textul convenit a precizat că ar trebui efectuată o „analiză a costurilor și a beneficiilor” unui plafon de preț pentru producția de energie electrică.

Președintele francez Emmanuel Macron, care intrase la summit spunând că Germania se izolează, și-a exprimat satisfacția față de rezultat.

„Următoarele două sau trei săptămâni vor permite Comisiei să vină cu aceste mecanisme” care să fie puse în aplicare.

El a declarat că a trimis un „semnal foarte clar piețelor cu privire la determinarea și unitatea noastră”.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că s-au făcut „progrese mari”. „Am vrut, împreună, să limităm fluctuațiile care ar putea fi cauzate de speculații”.

Disensiuni franco-germane

Nu a fost ascunsă, totuși, o supărare generală franco-germană care mocnește. Acest lucru a devenit mai evident miercuri, când cele două țări au amânat ceea ce ar fi trebuit să fie o întâlnire obișnuită între miniștrii cabinetului.

Dar ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a încercat să minimalizeze temerile privind o ruptură în inima Europei, declarând ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung că „nimeni nu poate despărți cuplul franco-german”.

El a spus însă că este nevoie de o „redefinire strategică” a relațiilor bilaterale pentru a crea „o nouă alianță”.

Alt semn că cele două țări nu se înțeleg – Franța nu a consultat Germania înainte de a conveni cu Spania și Portugalia să renunțe la un proiect de gazoduct pe care Berlinul îl promovează de ani de zile.

Liderii celor trei țări s-au întâlnit chiar înainte de summit și „au decis să abandoneze proiectul MidCat și să creeze, în schimb, cu prioritate, un coridor energetic verde care să conecteze Portugalia, Spania și Franța cu rețeaua energetică a UE”.

Franța a „sărit” Germania din schema de gaze lichefiate

MidCat, un proiect apărut în urmă cu un deceniu, prevedea construirea unui gazoduct terestru pentru a conecta terminalele de gaz din Spania și Portugalia, prin Franța, la rețelele europene care alimentează Germania, printre altele.

În locul acesteia, spuneau ei, o conductă subacvatică – numită BarMar – ar urma să fie construită de la Barcelona, în Spania, la Marsilia, în Franța. Inițial, aceasta va fi folosită pentru gazele naturale, dar, în timp, din ce în ce mai mult pentru hidrogen, mai prietenos cu clima.

Dar acordul făcut public de Macron și de omologii săi spaniol și portughez nu a stabilit niciun calendar pentru finalizarea BarMar și nu a precizat cum va fi finanțat, ceea ce i-a lăsat pe experți sceptici.

Într-un alt indiciu privind preocupările Germaniei, acordul de la summitul privind energia a susținut achizițiile comune ale giganților energetici din UE pentru a obține prețuri mai mici în vederea refacerii rezervelor, atât timp cât se ține cont de „nevoile naționale”.

De asemenea, a stabilit limite menite să „prevină creșterea consumului de gaz”.
Un alt punct conferă brațului executiv al UE puterea de a stabili prețurile după principalul indice european al gazelor pentru a interveni atunci când prețurile scapă de sub control.