LARICS: A spune că Rusia a pierdut în alegerile de la Chișinău înseamnă a merge după fentă. Plutirea neutră între Est și Vest te aruncă în brațele Moscovei

LARICS: A spune că Rusia a pierdut în alegerile de la Chișinău înseamnă a merge după fentă. Plutirea neutră între Est și Vest te aruncă în brațele Moscovei
foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

A crede că Rusia a pierdut la Chișinău, ca urmare a rezultatelor de la alegerile parlamentare de pe 24 februarie 2018, înseamnă „a merge după fentă”, susține Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional (LARICS).

„A pierdut Rusia la Chișinău? Deocamdată, dacă îi măsurăm performanțele strict prin prestația și scorul socialiștilor lui Igor Dodon, vedem că, practic, nu a jucat mai deloc. În realitate, cum am sugerat,dacă admitem că victoria în R. Moldova trebuie măsurată după cea a forțelor pro-Moldova, atunci lucrurile se modifică radical. Rusia nu a pierdut!Și asta, pentru că pro-Moldova, adică plutirea neutră între Est și Vest, fără UE și fără Rusia, combinată cu respingerea reunirii, adică și fără România – am rezumat ideologiapro-Moldova – te aruncă, fatal, în brațele Moscovei. Dacă nu direct, prin consecințe, respectiv prin momeala transnistreană. A crede că există neutralitate în partea asta de lume e un exercițiu de prostie”, explică analiza LARICS.

Acestea fiind spuse, investigația arată că implicarea Rusiei în stânga Prutului se face pe două paliere. Primul se referă la nivelul politic.

„Politic, implicarea nu este și nici nu a fost decisivă, Rusia are agenda plină, R. Moldova nu este o miză majoră, și oricum nici integrarea europeană nici unirea cu România nu sunt iminente – singurele de interes pentru Rusia. Sigur că Rusia a preferat un Igor Dodon cu voturi cât mai multe,dar nu cu peste 50% la parlamentare,cum se tot acreditează naiv.Un Dodon la guvernare cu 51% ar fi o enormă problemă pentru Rusia, mai ales financiară.Și Moscova nu vrea asta, nu vrea să fie singura responsabilă pentru R. Moldova. Dacă Rusia vrea ceva, vrea chestiunea transnistreană rezolvată (inclusiv, sau în primul rând, în perspectiva Ucrainei), dar pentru asta știe că, în perspectiva unei negocieri ample, are nevoie de o majoritate cel puțin de 3/5 în R. Moldova, ca să dărâme legea din 2005, deci nu de majoritate simplă. Aici era miza, nu într-o iluzorie majoritate a socialiștilor ca să guverneze singuri.Moscova știe că o majoritate socialistă la guvernare (51%) nu va putea permite soluționarea chestiunii transnistrene în termenii ei!Pare un paradox, dar e o realitate”, arată același document.

Pe de altă parte, LARICS vorbește despre palierul strategic – adică, mai exact, relația Chișinău-Tiraspol. Instituția susține că interesul Moscovei cu privire la această relație este esențial pentru a ne face o imagine de ansamblu.

„În al doilea rând, strategic, adică pe relația Chișinău – Tiraspol, aici lucrurile se schimbă, și interesul Moscovei este mare. L-am sugerat deja. Dacă la Chișinău ambasadorul Rusiei este un viitor pensionar, adică iese la pensie după postul acesta, ceea ce spune multe despre importanța pe care o acordă MAE rus R. Moldova, adică undeva spre zero, pe dosarul transnistrean, reprezentantul e însuși Dmitri Kozak, om greu în dispozitivul de putere al Kremlinului. Și asta e o indicație limpede. Acolo se vede interesul rusesc. În primul rând, Moscova nu vrea să fie singură asociată cu vreo rezolvare a conflictului transnistrean, cum a încercat în 2003 și când a eșuat. Nu vrea pentru că știe că e ineficient, cum a fost în 2003, și nu vrea pentru că nu e dispusă și nici nu poate să plătească ea costurile unei posibile soluții. Vrea Occidentul implicat, fie și tacit. Deci, vrea o coaliție la guvernare la Chișinău în care să fie și cel puțin un partid acreditat ca fiind pro-european, vrea ca această coaliție, și nu Moscova, să pună pe masă proiectul de federalizare, repetăm, o coaliție care să includă și un partid pro-european, ca să mențină și Vestul și Rusia aparențele. Să își poată toți, cum ar zice anglo-saxonii, să își salveze fața”, mai se scrie în document.