„Made in Europe”, noua miză economică a Comisiei Europene. Cum vrea UE să apere producția locală

Comisia Europeană propune o schimbare de direcție în politica industrială a Uniunii, mizând pe relansarea producției locale și pe limitarea presiunii concurențiale venite din Asia. Noua strategie, denumită „Made in Europe”, urmărește să ofere instrumente concrete pentru protejarea sectoarelor considerate esențiale.

Ce urmărește strategia „Fabricat în Europa”

Planul prezentat la Bruxelles are ca obiectiv principal păstrarea și modernizarea industriilor cheie, aflate simultan sub presiunea tranziției verzi și a costurilor ridicate la energie. Printre domeniile vizate se află industria auto, considerată vulnerabilă în fața avansului rapid al producătorilor chinezi.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Stephane Sejourne, susține o așa-numită lege a „accelerării industriale”, care ar trebui să combine decarbonizarea cu menținerea competitivității economice europene. Documentul este prezentat drept un răspuns necesar într-un context global tot mai tensionat.

Cum funcționează „preferința europeană”

Elementul central al strategiei îl reprezintă introducerea unei „preferințe europene”, o măsură cu tentă protecționistă, mult timp evitată în politicile comunitare. Aceasta ar condiționa accesul la finanțare publică de utilizarea producției sau componentelor realizate în Europa.

Mecanismul se inspiră din politici similare aplicate deja în Statele Unite și China, idee susținută public de Sejourne într-un articol semnat de 1.000 de directori de companii europene. Totuși, proiectul a fost amânat repetat, din cauza divergențelor dintre statele membre și din interiorul Comisiei, relatează Digi24.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a apărat această abordare în sectoarele strategice, avertizând că „altfel, europenii vor fi daţi la o parte”.

De ce sunt opiniile împărțite

Unii experți consideră că măsura poate avea un impact real asupra economiei. „Acesta este un punct de cotitură major şi necesar”, spune Joseph Dellatte, de la Institutul Montaigne, amintind ponderea semnificativă a achizițiilor publice în economia europeană.

Alți analiști sunt mai rezervați. Niclas Poitiers, de la Bruegel, avertizează că „dacă scopul este de a preveni distrugerea industriilor de către China, cred că există instrumente mai bune”, făcând referire la mecanismele existente împotriva subvențiilor străine.

Dezbaterile intense dintre cele 27 de state au determinat Comisia să își tempereze ambițiile inițiale și să restrângă lista sectoarelor vizate. Germania și țările nordice au acceptat inițiativa, cu condiția unei aplicări strict direcționate.

Conform unui proiect consultat de AFP, obligația utilizării oțelului cu emisii reduse de carbon ar fi impusă fără cerința explicită de producție europeană, aspect criticat dur de Eurofer. Industria auto și tehnologiile energetice curate rămân însă în centrul strategiei.