Un om de afaceri româno – american a contestat o amendă în valoare de 2,72 de milioane de dolari, pe care a primit-o din partea Fiscului.
Amenda a fost primită pentru o întârziere în depunerea rapoartelor cu privire la dezvăluirea conturilor bancare din străinătate.
Judecătorii Curții Supreme a SUA i-au dat dreptate lui Alexandru Bittner, omul de afaceri româno – american, cu 5 voturi pentru și 4 împotrivă. Omul de afaceri, care are dublă cetățenie, a susținut că sancțiunea maximă pe care ar fi trebuit să o suporte pentru depunerea cu întârziere a acestor rapoarte, în conformitate cu Legea privind secretul bancar, ar fi trebuit să fie de doar 50.000 de dolari.
Alexandru Bittner a susţinut că a aflat de cerinţa de a depune aşa-numitele rapoarte FBAR abia după ce s-a întors din România în Statele Unite, în anul 2011, şi a depus ulterior cinci rapoarte anuale care acoperă anii 2007-2011.
Fiscul a susţinut că Bittner a încălcat legea de 272 de ori, pe baza numărului de conturi care au fost enumerate în rapoartele sale tardive pe parcursul a cinci ani. Bittner a declarat că ar trebui să fie sancţionat pentru doar cinci încălcări, reflectând numărul de rapoarte pe care nu le-a depus, în care nu a dezvăluit 16 milioane de dolari pe care îi împărţise în peste 50 de conturi bancare din România, Elveţia şi Liechtenstein.
Prima dată, Curtea de Apel a celui de-al Cincilea Circuit al SUA, cu sediul în New Orleans, a fost de acord cu interpretarea legii în favoarea guvernului, astfel că Bittner a sesizat Curtea Supremă. Daniel Geyser, avocatul lui Bittner de la Haynes and Boone, a declarat marţi că hotărârea Curţii Supreme „calibrează în mod corect puterea discreţionară a IRS (Fiscul american) şi limitează excesul agenţiei”, scrie Observator.
Părerile contrare ale judecătorilor au venit dinspre toate liniile ideologice ale curţii, judecătorii conservatori Amy Coney Barrett şi Clarence Thomas alăturându-se judecătorilor liberali Sonia Sotomayor şi Elena Kagan.
Alexandru Bittner a emigrat în SUA în 1982, obţinând cetăţenia americană. În anii 1990, el s-a întors în România pentru a investi aici. Considerat un apropiat al fostului premier Adrian Năstase, el a făcut afaceri în România până în 2011, acumulând o avere estimată la peste 70 de milioane de dolari.