În vreme ce România nu reușește să adopte un pachet de măsuri credibil și eficient pentru reducerea deficitului fiscal, vecinii bulgari au primit recomandarea să adere la euro. La 1 ianuarie, Bulgaria va deveni oficial cel de-al 21-lea stat care va adopta moneda unică europeană.
Aderarea la moneda euro aduce mai multe beneficii, între care o mai mare stabilitate fiscal-bugetară, dar și rate mai mici la creditele bancare contractate de cetățeni.
Miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogrup) au recomandat joi ca Bulgaria să devină membru al zonei euro, de la 1 ianuarie 2026. Astfel, Eurogrup sprijină evaluările pozitive, primite de la BCE și CE, care confirmă pregătirea ţării pentru adoptare Euro, transmite Reuters.
„Eurogrupul a stabilit joi că Bulgaria îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru adoptarea euro”, a afirmat Paschal Donohoe, care a condus reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro.
Recomandarea va fi acum adoptată oficial vineri, 20 iunie, de cei 27 de miniştrii de Finanţe din UE şi apoi de liderii blocului comunitar în 26 iunie. Luna viitoare, pe 8 iulie, EcoFin va stabili rata de schimb la care leva bulgară va fi convertită în euro. Bulgaria va avea la dispoziţie şase luni pentru a pregăti tranziţia tehnică pentru 1 ianuarie 2026.
Deși, spre deosebire de România, care a avut o guvernare extrem de stabilă, Bulgaria a trecut, în ultimii ani, prin mai multe rânduri de alegeri parlamentare, țara a rămas stabilă din punct de vedere economic și fiscal. Datoria publică a Bulgariei s-a situat anul trecut la 24,1% din PIB, iar anul acesta se aşteaptă la un nivel de 25,1% din PIB, sub pragul de 60% stabilit de UE.
Bulgaria a trebuit să îndeplinească o serie de criterii – cunoscute drept Criteriile de la Maastricht. Unul dintre aceste, legat de inflație, impune că un stat candidat la euro nu poate avea un nivel al preţurilor de consum mai mare cu 1,5 puncte procentuale faţă de primele trei state membre UE cu cele mai bune performanţe. Bulgaria a avut anul trecut un deficit bugetar de 3% din PIB (limita stabilită de UE) şi anul acesta se aşteaptă la un deficit bugetar de 2,8% din PIB.
Bulgaria este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II), fiind necesară o participare de minimum doi ani la mecanism, fără tensiuni monetare grave, înainte de aderarea la zona euro.
Adoptarea monedei unice, de către Bulgaria, vine la trei ani după ultima extindere din 2023, când Croaţia a devenit al 20-lea stat membru al zonei euro. Doar şase ţări membre UE rămân în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România şi Danemarca. Niciuna din ele nu are planuri imediate de adoptare a euro, fie din motive politice, fie pentru că nu îndeplinesc criteriile economice cerute.
România a ratat, în mai multe rânduri obiectivele de aderare la moneda unică europeană, ultima oară la 1 ianuarie 2019, în guvernarea PSD. Obiectivul a fost asumat, în 2014, tot de un guvern PSD, condus de Victor Ponta. În 2016, în mandatul Ancăi Dragu, de la Ministerul Finanțelor, România a îndeplinit criteriile de convergență de la Maastricht.
După 2017, când PSD a revenit la putere, aderarea la euro nu s-a mai numărat printre obiectivele guvernelor conduse, rând pe rând, de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. La acel moment, prioritare au devenit modificările pe legile justiției, fapt ce a dus la un val de proteste populare care s-au întins de-a lungul celor doi ani.
După 2019, guvernele care au urmat nu au mai fost interesate de aderarea la moneda europeană euro.