Parlamentul finlandez face pași concreți pentru candidatura țării la NATO, sperând ca Ungaria și Turcia să treacă rapid peste rezervele formulate. Finlanda va lăsa mai întâi Suedia nesigură?
Legislatorii finlandezi au adoptat acordul de aderare, ratificându propria ofertă de aderare la NATO cu un vot final de 184 de voturi pentru și 8 împotrivă, scrie dw.com.
Acum, finlandezii nu pot face decât să-și aștepte omologii din Ungaria și Turcia, cei doi membri NATO care nu au aprobat încă aderarea — cu sau fără co-solicitantul lor, Suedia. Vecinul lor de cealaltă parte, Rusia, este motivul pentru care țara a căutat în primul rând asigurările de securitate NATO, iar brutalitatea din Ucraina s-a accentuat între timp.
Aprobarea unanimă s-a dovedit a nu fi o concluzie dinainte, în ciuda optimismului enorm de la începutul procesului. Ungaria este încă în urmă, dar adevăratele probleme au început când președintele turc Recep Tayyip Erdogan a pus frâna ofertelor celor două țări, în primul rând din cauza toleranței lor față de grupurile kurde pe care le consideră inamici.
O înțelegere între cele trei țări la summitul NATO de la Madrid pentru a rezolva diferențele dintre ele nu a rezolvat lucrurile dintre Stockholm și Ankara. Organizația teroristă kurdă desemnată oficial, PKK, și-a sporit vizibilitatea în demonstrațiile în care activiștii l-au vizat personal pe Erdogan. Separat, un extremist de extremă dreaptă a ars un Coran, stârnind animozitatea Ankarei față de guvernul suedez.
„Nu avem, relativ, o problemă majoră în ceea ce privește Finlanda, dar subliniem mereu că Suedia ar trebui să ia măsuri concrete”, a declarat luna trecută ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu.
De teamă că ambele țări ar putea fi blocate dacă insistă să rămână împreună, NATO și-a schimbat tactica. „Întrebarea principală nu este dacă Finlanda și Suedia sunt ratificate împreună”, spune acum secretarul general Jens Stoltenberg. „Întrebarea principală este că ambii sunt ratificați ca membri cu drepturi depline cât mai curând posibil.”