„Podul lui Putin”, care leagă Rusia de Crimeea, a devenit o țintă simbolică și strategică a armatei ucrainene

Podul Crimeei sau „Podul Putin” leagă partea de vest a Rusiei de Crimeea, anexată în 2014 de trupele lui Vladimir Putin. Este un pod strategic și simbolic pe care armata ucraineană îl are acum în vizor, anunțând că va bombarda infrastructura.

Este un pod lung de 19 km – cel mai lung din Europa – care pentru Vladimir Putin creează legăturile dintre Rusia și Crimeea. Inaugurat în 2018 de către președintele, Putin proclama o „ zi excepțională, festivă, istorică”. Podul Crimeei este un punct de trecere important pentru logistica militară rusă, permițând străbaterea strâmtorii Kerci în mai puțin de jumătate de oră, potrivit Ouest France.

Un obiectiv al armatei ucrainene

Acest pod este acum un obiectiv militar pentru armata ucraineană, care a amenințat că va bombarda infrastructura.

„Dacă am fi avut ocazia să o facem, am fi făcut-o deja. Dacă există o oportunitate de a o face, cu siguranță o vom face”, a declarat Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, pe 21 aprilie 2022 .

Dacă forțele ucrainene ar reuși să lovească această infrastructură, beneficiile ar fi duble. Acestea ar obține mai întâi o victorie simbolică prin ruperea legăturii dintre provincia anexată și Rusia. Crimeea ar fi apoi izolată de Rusia, accesibilă doar pe mare sau prin sudul Ucrainei. Mai mult, acest pod este numit și „Podul Putin” , deoarece președintele s-a implicat personal în construcția sa. Distrugerea podului s-ar traduce ca un afront personal pentru Putin.

Dar și scopul armatei ucrainene este strategic. De pe acest pod ar tranzita provizii militare, cum ar fi rachetele Bastion-P, care au lovit recent pista aeroportului Odesa.

Un „război al podurilor”

Podurile au fost ținte principale pentru ambele armate încă de la începutul conflictului. Ucraina însăși sabotase mai multe poduri în apropierea capitalei Kiev, pentru a încetini înaintarea trupelor ruse la începutul conflictului. Acesta a fost mai ales cazul podului Irpin, la începutul lunii martie, dar și al celui de la Odesa sau Harkov.

În cea de-a doua fază a conflictului, Rusia a fost cea care a distrus podul Zatoka pe 26 aprilie, la granița dintre România și Ucraina, pentru a contracara transporturile de arme puse la cale de Occident. Podul a permis, de asemenea, Ucrainei să trimită grâu în Europa.

Pe 28 aprilie, Ucraina a bombardat podul de lângă Melitopol, în sudul Ucrainei . A fost una dintre cele două conexiuni feroviare care au făcut posibilă ajungerea în Crimeea. Ultima legătură rămasă este pe Podul Crimeei.