Partidul de guvernământ din Georgia a anunțat că retrage controversatul proiect de lege care a scos oamenii în stradă în ultimele două nopți.
Proiectul de lege obliga organizaţiile georgiene care primesc mai mult de 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca „agenţi ai străinătăţii”, în caz contrar riscând amenzi uriașe.
Președintele partidului de guvernământ Visului Georgian, Irakli Kobakhidze, a apărat miercuri legea, susținând că aceasta va ajuta la eliminarea celor care lucrează împotriva intereselor țării și a Biserici Ortodoxe, extrem de puternică în Georgia.
Proiectul a fost adoptat marți de parlamentari în primă lectură, stârnind ample proteste în noaptea de marți spre miercuri.
Protesters in Tbilisi shielded a woman waving an EU flag from a water cannon directed at them, as police in the ex-Soviet state of Georgia tried to break up a protest outside parliament against a draft law on ‘foreign agents’ https://t.co/rDtQNnDZsc pic.twitter.com/JNmsYjDmc1
— Reuters (@Reuters) March 8, 2023
Noaptea trecută au avut loc noi manifestații de amploare în capitala Tbilisi. De fiecare dată poliţia a dispersat mulțimile cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă. După primul protest, Ministerul de Interne anunțase reținerea a cel puţin 77 de persoane.
Joi, partidul Visul Georgian a anunțat că retrage controversatul proiect de lege: „În calitate de partid de guvernare responsabil față de fiecare membru al societății, am decis să retragem necondiționat acest proiect de lege pe care l-am susținut”.
Adversarii proiectului de lege, inclusiv președinta Salome Zourabicivili, au acuzat că proiectul e un semnal al unei tranziții către autoritarism, căci copiază o lege adoptată în Rusia în 2012 și pe care Kremlinul o folosește pentru a reprima mass-media şi vocile critice.
Ei au mai atras atenția că legea putea afecta șansele Georgiei de a adera la Uniunea Europeană. De altfel, anul trecut, Bruxelles-ul a respins cererea Georgiei de a deveni țară candidată la aderarea la UE, susținând că e nevoie de reforme suplimentare.
Și Comisia guvernamentală americană ”Helsinki” a atras atenția că proiectul e un „asalt asupra democrației slăbite a țării”, care se reflectă în „influența tot mai puternică a Moscovei în Tbilisi”.
Criticii mai spun că partidul Visul Georgian e prea apropiat de Rusia și că în ultimii ani a dus țara într-o direcție mai represivă. Societatea georgiană este puternic antirusă, urmare a unor ani de conflicte legate de statutul a două regiuni separatiste susținute de Moscova, care s-au transformat într-un scurt război în 2008.
Proiectul de lege a adâncit falia între Visul Georgian, care conduce guvernul și are majoritatea parlamentară, și președinta Salome Zourabicivili, o proeuropeană care a fost aleasă în funcție chiar cu sprijinul acestui partid, în 2018.
Zourabicivili i-a susținut pe protestatari, acuzând legislatorii că au încălcat Constituția. Ea a mai afirmat că se va opune proiectului de lege dacă acesta va ajunge la ea, deși parlamentul poate trece peste această opoziție.
„Nu ne putem lăsa țara să devină pro-rusă, sau stat rusesc, sau nedemocratică. Nu avem altă opțiune: Georgia fie e democrație, fie nu există. Vom învinge!”, spunea inginerul de software Vakhtang Berikashvili (33 de ani), unul dintre protestatari, potrivit Reuters.