Capitala Germaniei ar putea deveni primul mare oraș european care își interzice aproape complet mașinile personale. Mișcarea „Berlinul fără mașini” propune o transformare radicală a modului în care locuitorii circulă, într-un proiect ce stârnește dezbateri intense și opoziție politică.
Potrivit inițiativei ecologiste, fiecare rezident ar putea folosi mașina doar 12 zile pe an în interiorul centurii feroviare S-Bahn-Ring, care delimitează zona centrală. După o perioadă de tranziție de patru ani, majoritatea străzilor ar urma să devină „zone cu circulație redusă”, destinate pietonilor, bicicliștilor și transportului public.
Fiecare gospodărie ar beneficia totuși de 12 zile suplimentare pentru fiecare membru, ceea ce înseamnă că o familie cu cinci membri ar putea conduce 60 de zile anual. Excepțiile sunt prevăzute pentru persoanele cu mobilitate redusă, taxiuri, servicii de urgență, artizani și livratori.
La 25 iunie, Tribunalul Constituțional din Berlin a decis că inițiativa respectă legea fundamentală. Judecătorii au stabilit că folosirea drumurilor în interes public nu încalcă niciun drept fundamental.
Hotărârea subliniază clar că dreptul de a conduce o mașină nu este un drept constituțional absolut. De asemenea, instanța a recunoscut că reducerea traficului auto are scopuri legitime, precum protejarea sănătății publice și combaterea schimbărilor climatice.
După decizia instanței, Camera Deputaților din Berlin are termen până la 25 noiembrie pentru a adopta sau respinge proiectul. Totuși, partidele aflate la guvernare (Uniunea Creștin Democrată (CDU) și Partidul Social Democrat (SPD)) au anunțat deja opoziția față de acest plan.
Johannes Kraft (CDU), președintele Comisiei Mobilității din Parlamentul Berlinului, a criticat dur ideea, numind-o un „monstru birocratic” și o „expropriere de facto” care ar putea afecta prosperitatea cetățenilor, scrie Ziare.com.
Dacă parlamentul local respinge propunerea, activiștii pot declanșa o consultare publică în termen de o lună. În următoarele patru luni, mișcarea ar putea strânge 180.000 de semnături, adică sprijinul a 7% dintre alegători, pentru a declanșa un referendum în 2026.
Deși criticată de partidele de dreapta, inițiativa are o misiune clară. „Viitorul Berlinului trebuie să aparţină securităţii, luptei împotriva modificărilor climatice şi sănătăţii, nu traficului neînfrânat al automobilelor”, afirmă inițiatorii pe site-ul oficial al mișcării.