Sondaj devastator pentru Emmanuel Macron. 7 din 10 francezi cred că realegerea lui a fost un lucru rău pentru Franța

Emmanuel Macron a devenit unul dintre cei mai nepopulari președinți ai Franței, la un an de la realegerea sa în funcția de șef al țării. Astfel, potrivit unui sondaj, 69% dintre francezi cred că realegerea lui Emmanuel Macron pe 24 aprilie 2022 a fost un lucru rău pentru țară. Dezacord, dezamăgire și mânie sunt cuvintele care descriu cel mai bine starea de spirit a francezului față de el.

Iar pentru 69% dintre ei, sau șapte din zece, realegerea a fost un lucru rău pentru țară, potrivit unui sondaj „L’Opinion en direct” realizat de Institutul Elabe pentru BFMTV publicat luni.

Această percepție a crescut cu 14 puncte de la ultima măsurătoare făcută la scurt timp după realegerea sa, pe 27 aprilie 2022. În schimb, 30% dintre francezi consideră că realegerea sa a fost un „lucru bun”.

Dezacord, dezamăgire și furie față de președinte

Când se gândesc la șeful statului, cuvintele care apar cel mai mult în rândul francezilor sunt dezacord (44%), dezamăgire (42%), furie (39%) și ostilitate (26%). Cuvinte negative care sunt cu mult înaintea cuvintelor mai pozitive, cum ar fi respect (13%), sprijin (10%), satisfacție (7%) sau simpatie (7%).

Această percepție asupra acțiunii șefului statului se reflectă și în pierderea susținerii unei părți a electoratului său, și în special a aproape un sfert din baza sa și a peste 40% din alegătorii săi la al doilea tur, care judecă acţiunea lui „dezamăgitoare”.

Aceeași observație pentru 90% dintre alegătorii lui Jean-Luc Mélenchon și Marine Le Pen și 70% dintre absenți.

O acțiune considerată în mare parte „dezamăgitoare” din 2017

Mai general, acțiunea Președintelui Republicii de la primele sale alegeri din 2017 este considerată „dezamăgitoare” de doi francezi din trei, sau 66%. O cifră în creștere din iulie anul trecut, și care tocmai s-a stabilit aproape de nivelul atins la momentul vestelor galbene (69% în noiembrie 2018).

Pe zone, aproape trei din patru francezi consideră că acțiunea sa este „nu satisfăcătoare” în ceea ce privește sănătatea (79%), educația (77%), gestionarea cheltuielilor publice (77%), imigrația (77%) sau lupta împotriva inegalităților sociale (75%), a puterii de cumpărare (74%) și a mediului (73%).