UE adoptă primul cadru comun pentru combaterea corupției. Ce puncte sensibile au divizat statele membre

Uniunea Europeană încearcă să-și consolideze instrumentele de combatere a corupției într-un moment în care presiunea publică și scandalurile recente arată limitele actualului cadru legislativ. După ani de discuții și ezitări, instituțiile europene au ajuns la un acord asupra unei legi care stabilește standarde minime în toate statele membre, chiar dacă ambițiile inițiale au fost diminuate în timpul negocierilor.

Ce schimbări aduce noua lege anticorupție în UE

Documentul aprobat armonizează definițiile infracțiunilor de corupție și introduce sancțiuni minime comune, alături de măsuri de prevenire aplicabile în întreaga Uniune. Este o premieră pentru blocul comunitar și apare într-un context tensionat, generat de unul dintre cele mai grave scandaluri de corupție din istoria recentă a unei instituții europene.

Totuși, forma finală a textului este mai puțin ambițioasă decât varianta propusă de Comisia Europeană în mai 2023, deoarece statele membre au cerut numeroase clauze opționale și pedepse minime mai reduse.

De ce au cerut statele membre flexibilitate

Potrivit negociatorilor, rezistența guvernelor a fost constantă pe parcursul discuțiilor. Raquel García Hermida-van der Walle, reprezentanta Parlamentului European, a explicat într-un interviu pentru Politico că opoziția Consiliului a împiedicat adoptarea unei versiuni mai ferme. „Consiliul (European) nu a dorit acest proiect de lege”, a spus ea, subliniind că statele „au luptat pentru fiecare centimetru de teren”, deoarece „pur şi simplu nu le place să armonizeze sau să stabilească standarde minime în domeniul dreptului penal”.

Unul dintre punctele cele mai disputate a fost includerea expresă a infracțiunii de abuz în serviciu. Italia, care a eliminat această infracțiune din legislația națională în 2024, a blocat demersul, fiind secondată de Germania și Țările de Jos, potrivit capital.ro. În final, sintagma a fost eliminată, iar statele vor trebui doar să incrimineze anumite încălcări grave comise de funcționari publici în exercițiul atribuțiilor.

Ce obligații noi au statele membre

Chiar dacă unele prevederi au fost diluate, Parlamentul European susține că a reușit să introducă mecanisme solide de prevenție. Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a implementa noile reguli și încă un an pentru transmiterea planurilor naționale anticorupție către Comisia Europeană.

Europarlamentarul Daniel Freund a explicat că legea creează un fundament juridic care îi permite Comisiei să intervină mai ferm atunci când normele nu sunt respectate, în timp ce instanțele pot cere lămuriri Curții de Justiție a UE în cauze legate de corupție.

Actul normativ introduce definiții uniforme pentru o serie de fapte, de la mită în sectorul public și privat până la deturnare de fonduri, trafic de influență, îmbogățire nejustificată derivată din acte de corupție, obstrucționarea justiției, tăinuire și incitare. Eurodeputata Chloé Ridel subliniază că această uniformizare poate facilita cooperarea transfrontalieră, iar David Casa, reprezentant al Partidului Popular European, consideră că procesul de monitorizare va deveni mai eficient.

De ce este criticată legea

Organizații precum Transparency International consideră că textul final nu merge suficient de departe și că lipsa obligației de a crea agenții anticorupție independente reprezintă o slăbiciune majoră.

„În ciuda eforturilor Parlamentului, orice acord va fi departe de ceea ce UE are nevoie pentru a combate corupţia în cele 27 de state membre”, a declarat Nick Aïossa, criticând insistența unor țări de a reduce ambiția inițiativei. Europarlamentarul Mariusz Kamiński a semnalat și o inconsecvență, amintind că UE cere Ucrainei standarde pe care nu le impune propriilor state membre.

Reprezentanții Parlamentului descriu legea drept un prim pas, iar Comisia Europeană urmează să prezinte o nouă strategie anticorupție la începutul anului 2026.