Industria modei de lux este lovită de un imens scandal. Autoritățile judiciare din Milano desfășoară investigații la 13 case de modă, de la Gucci la Prada, implicate în exploatarea forței de muncă.
Procurorii din Milano au inițiat mai multe anchete care care au în vedere acuzații de muncă forțată. Sunt vizate mai multe companii din industria modei de lux care dețin 13 branduri renumite. Investigațiile vizează Versace, Gucci, Prada, Dolce & Gabbana, Missoni, Ferragamo, Yves Saint Laurent, Givenchy, Pinko, Coccinelle, Adidas, Alexander McQueen Italia și Off-White Operating, conform publicației Il Sole 24ore.
Potrivit datelor din anchetă, procurorii consideră că aceste case de modă au contractat serviciile unor ateliere clandestine, ilegale, administrate de antreprenori chinezi. Acești antreprenori nu respectă legislația muncii și normele de siguranță, folosind migranți pe care îi exploatează ilegal. â
Anchetatorii au solicitat documente și informații de la casele de modă implicate. Pentru fiecare companie au fost indicate firmele din lanțul lor de aprovizionare unde au fost găsiți muncitori exploatați. De asemenea, au fost prezentate și produsele gata de livrare. Acestea au fost confiscate înainte să ajungă în magazine.
Procurorii au solicitat firmelor din industria modei de lux să prezinte modelele interne de prevenție și auditurile procedurilor care ar fi trebuit să împiedice astfel de practici ilegale. Totodată, autoritățile au emis avertismente pentru acestea, cerându-le să se pună în legalitate.
Această abordare relativ blândă vine după un alt scandal în industria modei de lux care a vizat Tod’s. Reprezentanții companiei sunt suspectați că au cunoscut de neregulile din lanțul său de producție. Deși Tod’s și Diego Della Valle s-au arătat dispuși să coopereze, procuratura ar putea recurge la măsuri dure.
Casele de modă vor fi obligate să-și restructureze rețelele de subcontractare și să renunțe la atelierele de producție care folosesc forță de muncă ilegală. Autoritățile ar putea dispune în cazul acestor companii măsuri de administrare judiciară și o serie de interdicții temporare. Începând cu martie 2024, tribunalele au aplicat această măsură firmelor Alviero Martini, Armani Operation, Manufacture Dior, Valentino Bags Lab și Loro Piana.
În aceste cazuri, instanțele au considerat că aceste companii au facilitat, chiar și fără intenție, condiții de exploatare a lucrătorilor.
Ancheta procurorilor italieni a dezvăluit un mecanism prin care marile case de modă își reduc costurile de producție. Astfel, atelierele clandestine, administrate de afaceriști chinezi, produc mărfuri de lux la prețuri foarte mici, de câteva zeci de euro. Atelierele folosesc forță de muncă ilegală, în special migranți proveniți din țările asiatice.
Pe de altă parte, companiile din industria modei vând aceste produse la prețuri uriașe, fiind mărfuri de lux. Marjele ajung în unele cazuri la peste zece mii la sută.
Investigatorii au verificat mai multe asemenea ateliere clandestine unde au descoperit genți ale unor branduri de lux precun Zegna, Saint Laurent, Cuoieria Fiorentina, Prada și Madbag. Acestea erau produse în condiții foarte dificile pentru lucrători. De altfel, mai mulți muncitori au mărturisit că fenomenul nu este izolat.
Un angajat a explicat că fabrica unde lucra producea curele pentru mărci precum Zara, Diesel, Hugo Boss, Trussardi, Versace, Tommy Hilfiger, Gucci, Gianfranco Ferré, Dolce & Gabbana, Marlboro, Replay și Levis. O parte dintre aceste branduri sunt acum solicitate de procuratură să furnizeze documente suplimentare.
De aproape zece ani, carabinierii semnalează prezența articolelor realizate în ateliere clandestine. Aici muncitorii trăiesc în aceleași spații în care lucrează, fără norme de igienă, fără salarii corecte și fără program de lucru reglementat. Până recent însă, nimeni nu urmărea firul până la companiile de lux din vârful lanțului.
Pocurorii vorbesc despre această schimbare ca despre o decizie de „politică judiciară”. Aceasta este menită să readucă responsabilitatea în vitrinele brandurilor care beneficiază, direct sau indirect, de acest sistem.
Situația s-a complicat și mai mult odată cu ancheta Tod’s, unde procurorii suspectează un grad mai mare de cunoaștere a sistemului de subcontractare.