Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Decizia instanței poate fi contestată

Politicianul Călin Georgescu rămâne sub control judiciar pentru încă 60 de zile, contestația pe care a depus-o împotriva măsurii fiind respinsă de Judecătoria Sector 1.

Judecătorul de drepturi și libertăţi din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 a decis menţinerea măsurii în cazul fostului candidat la alegerile prezidenţiale. Călin Georgescu rămâne cu controlul judiciar și interdicțiile ce decurg din această măsură. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la instanța superioară.

„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul Călin Georgescu, (…) prin ordonanţa 2226/221/P/2023/d1, din 26 februarie, a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul Călin Georgescu, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile. (…) Respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive”, se menţionează în minuta instanței de judecată.

La jumătatea săptămânii trecute, Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General pentru propagandă legionară. Dosarul penal este în procedură de cameră preliminară la Judecătoria Sectorului 1.

Călin Georgescu acuzat de propagandă legionară

Parchetul a finalizat cercetările şi a dispus trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu pentru infracţiunea de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale). El se află sub control judiciar.

Anchetatorii susțin că, din 2020 și până în 2025, în repetate rânduri, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe, precum:

• mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
• necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces;
• glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situaţia prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnităţii comunităţii naţionale şi de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acţiunilor unor inamici ai statului, artificial identificaţi sub forma unor actori statali externi;
• ultranaţionalismul populist având la bază un nucleu mitic creştin;
• cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou naţional şi reproducând, prin imitaţie, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale şi efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 2 octombrie 2021.

„În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa ş.a”, se arată într-un comunicat al procurorilor.