Ce cred femeile din AUR despre feminism: Un termen jignitor, o propagandă bolnăvicioasă. Nu există discriminare între femei și bărbați

Membrele și simpatizantele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) consideră că feminismul e un„un termen jignitor la adresa femeii” și „o propagandă destul de bolnăvicioasă, maladivă, care include femeia doar într-o zonă de inferioritate”. Ele mai spun că „nu există discriminare” între femei și bărbați și că nu ar trebui să existe cote de gen, ci fiecare să avanseze în carieră pe principiul meritocrației. Feministele le contrazic, însă, spunând că acestea nu iau în considerare anumite privilegii pe care unele categorii le au deja.

Ce cred membrele și simpatizantele AUR despre feminism

Luna trecută, la Parlament a fost organizată conferința „Femeia – între normalitate și ideologie”, în care s-a vorbit despre valorile principale care definesc femeia, egalitatea și cotele de gen, precum și despre curentul progresist al feminismului.

Membrele și simpatizantele AUR susțin că feminitatea pune în valoare femeia și rolul său principal de mamă, pe când feminismul plasează femeia pe o poziție de inferioritate față de bărbat.

„Este un termen jignitor la adresa femeii. Femeia nu are de ce să-și dorească să fie feministă. Poate prin propriile puteri să obțină ce-și dorește. Nu există discriminare. Nu avem de ce să ne dorim să fim feministe. Putem fi feminine, nu feministe”, a declarat Adela Târziu, psihoterapeută și președinta organizației de femei a AUR, precum și soția senatorului Claudiu Târziu, potrivit Libertatea.

Din punctul ei de vedere, rolul principal al femeii este de mamă și soție, cariera fiind pe ultimul plan.

Femeile din AUR mai susțin că feminismul distruge familia tradițională și că e o „egalizare brutală” ce pune presiune asupra femeii să facă activități în general dominate de bărbați.

„Feminismul are acea latură care astăzi, în 2023, înseamnă o propagandă destul de bolnăvicioasă, maladivă, care include femeia doar într-o zonă de inferioritate”, a declarat Rodica Boancă, singura femeie din grupul AUR din Senat, potrivit Libertatea.

În viziunea eticienei și psihologei Carol Gilligan, spre exemplu, feminitatea este centrată pe etica grijii față de ceilalți, inclusiv față de familie. La polul opus, feminismul este centrat pe justiție, dreptate și egalitate și e dedicat luptei pentru egalitate și împotriva patriarhatului. Focusul este pe femei și opresiunea lor.

Teoreticienele feministe o contrazic, însă, pe Gilligan și spun că etica grijii nu este numai a femeilor, iar susținerea acestei idei doar întărește stereotipurile despre femei și despre rolurile lor în familie și în societate.

„Avem suficiente drepturi la momentul acesta de care profităm. Avem drept la vot, la opinie, la a ne expune părerile, nu ne sunt interzise toate aceste lucruri”, e de părere o simpatizantă a AUR.

Iar Andreea Băluță, profesoară de limba engleză, acuză că feminismul e folosit în scopuri politice, inclusiv de către minoritățile sexuale: „Este adaptat propagandei lor. Feminismul ar trebui să fie un curent prin care femeii i se permite o creștere în societate. Noi nu vom fi niciodată egale cu bărbații – femeia este femeie, bărbatul este bărbat. Avem fiecare rolurile sale în societate”.

Membrele și simpatizantele AUR, despre cotele de gen și meritocrație

Andreea Băluță admite că sunt domenii în care femeilor li se permite mai puțin să participe activ, dar, chiar și așa, nu e de acord cu introducerea cotelor de gen: „Cotele de gen sunt o barieră. Mi s-ar părea corect ca o persoană să avanseze pe meritocrație, pe ce muncește. Dacă femeile sunt mai bune decât bărbații, trebuie să ajungă pe pozițiile alea, nu să se oprească la cota de gen”.

Iar senatoarea Rodica Boancă spune că introducerea cotelor de gen e o dovadă de „ipocrizie fără margini”. Ea insistă că femeia poate face orice vrea: „Trebuie doar să dovedească, la fel ca un bărbat”.

Însă profesoara universitară Mihaela Miroiu, cu studii în feminism, a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă că invocarea meritocrației în astfel de contexte nu ține cont de anumite privilegii pe care unele categorii le au deja. De exemplu, faptul că politica a fost mereu dominată de bărbați, iar aceștia au mai multă experință în domeniu și mai multe conexiuni și relații.

„În momentul în care tu ceri criteriul ”ce funcții ai avut înainte”, ”ce ai făcut în politică”, atunci care e probabilitatea ca o femeie să vină cu un dosar asemănător cu al unui bărbat, din moment ce ele au fost ținute pe tușă tot timpul?”, a spus profesoara Mihaela Miroiu.