Criză în Orientul Mijlociu. Planurile de repatriere a românilor au fost actualizate. Situația prezentată de Oana Țoiu

Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a transmis că planurile pentru repatrierea cetăţenilor români din Orientul Mijlociu au fost actualizate. Decizia a fost luată în contextul riscurilor de securitate din regiune.

Oana Țoiu, despre situația românilor din Orientul Mijlociu

Planurile pentru repatrierea cetăţenilor români din statele Orientului Mijlociu au fost actualizate. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a prezentat situația celor blocați, în contextul riscurilor de securitate din regiune.

„În acest moment, deşi avem un efort comun de dezescaladare şi există o încredere crescută în capacitatea defensivă aeriană, nu avem indicii care să ne poată duce la concluzia că acest conflict se va încheia imediat. Ţinând cont însă de riscurile crescute din regiune, de capacitatea statelor respective de a asigura atât protecţia cetăţenilor lor, cât şi protecţia cetăţenilor noştri, chiar şi în această perioadă de risc crescut, planurile pe care le propunem în acest moment pentru repatrierea cetăţenilor români au fost actualizate pentru fiecare dintre ţările unde avem sesizări consulare şi comunităţi în atenţie. În ceea ce priveşte Israelul, alerta rămâne 9 din 9 – părăsiţi teritoriul imediat”, a declarat Oana Ţoiu, într-o conferinţă de presă.

Şefa diplomaţiei române a participat la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Externe. La întrevedere au fost prezenţi, în mod special, secretarul general şi miniştrii de externe ai statelor membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului.

Potrivit ministrei, în acest moment au prioritate cazurile medicale cu risc ridicat care sunt evacuate printr-un zbor angajat prin mecanismul european de protecţie civilă, organizat împreună cu Slovacia.

Care este situația românilor din Orientul Mijlociu

Oana Țoiu a prezentat situația cetățenilor români aflați în statele din Golful Persic, în contextul tensiunilor din regiune. Potrivit spuselor sale, în acest moment sunt aproximativ 50 – 60 de cetățeni pe teritoriul Israelului. Însă pentru aceștia, deși au trecut mai bine de cinci zile de la izbucnirea războiului, statul român nu a găsit o soluție de repatriere.

„Mai avem în acest moment 50-60 de cetăţeni care se află pe teritoriul Israelului pe care îi avem în atenţie, dar nu avem planificate imediat în perioada următoare zboruri de repatriere asistată prin agenţiile de voiaj sau de altfel. Ţinem legătura cu fiecare dintre cetăţenii din spaţiul respectiv pentru a-i putea îndruma privind opţiunile dumnealor. În acest moment în Israel acesta este stadiul”, a precizat ministrul.

De asemenea, a recunoscut Țoiu, în Qatar sunt prinși aproximativ 370 de persoane. Ea a spus că echipa consulară va contacta cetăţenii care au sesizat prezenţa lor în această țară pentru a discuta despre planul de repatriere.

„Planul pe care îl propunem cetăţenilor români din Qatar în acest moment, prin echipele noastre consulare, este acela de a ne informa privind opţiunea dumnealor de a rămâne în continuare în Qatar, o opţiune pe care, sigur, o pot face în continuare. Riscul acolo este stabil, nu înseamnă că nu există, este un risc ridicat, dar nu vedem creşterea lui abruptă. Sau dacă vor opta pentru transfer terestru spre Riad, un transfer terestru pe care îl vom organiza împreună cu autocare, am discutat deja cu ministrul de externe din Arabia Saudită pentru a avea un acces facil la punctul de trecere, indiferent de stadiul vizelor cetăţenilor români, a spus Țoiu.

Oana Țoiu, precizări despre românii din Irak și Iran

Ministrul a  mai arătat că doi cetăţeni români se află în asistenţă consulară, în Irak. În cazul acestora se caută soluții individuale de repatriere. Oana Țoiu este de părere că în actualul context, pentru aceștia ar fi mai bine să rămână la adăpost acolo.

„Riscul este extrem de crescut, de aceea în acest moment siguranţa dumnealor o considerăm a fi mai bine protejată dacă rămân la adăpost. Avem acolo, aşa cum probabil ştiţi, şi un grup de soldaţi români alături de baza NATO. Şi situaţia de securitate acestora este importantă, dar fiind baza NATO, aşa cum aţi văzut, NATO a avut şi continuă să aibă capacitatea de a se apăra”, a spus Ţoiu.

De asemenea, au fost înregistrate opt cereri de asistență consulară din partea cetățenilor români aflați în Iran. Ministrul de Externe a precizat că autoritățile române se află în legătură cu comunitatea din Iran, încă din luna ianuarie.

De asemenea, tot în zona Golfului, în Kuweit sunt aproximativ 250 de români în asistenţă consulară. Dintre aceștia, 100 vor să revină în țară din cauza riscurilor de securitate foarte ridicate.

„Evaluăm însă, pentru momentul în care acest lucru va fi posibil, căi de transfer terestru până în ţări care să aibă spaţiul aerian deschis, de unde se poate opta pentru bilete comerciale sau în cazurile de risc ridicat, cazuri medicale, cazuri speciale, să găsim soluţii individualizate”, a adăugat Ţoiu.

Ce se întâmplă cu românii aflați în Liban

În Liban, a declarat Oana Țoiu, o altă zonă de conflict sunt aproximativ 150 de persoane în atenţie de asistenţă consulară. Și în cazul acestora, recomandarea este de a se proteja și de a rămâne la adăpost până când autoritățile române vor găsi soluții pentru evacuare.

În Arabia Saudită, sunt aproximativ 100 de persoane în atenţie consulară. Ministerul Afacerilor Externe discută cu agenţiile de voiaj şi companiile aeriene despre opţiuni de transport. Urmează ca rezultatele acestor discuții să fie comunicate prin canalele de comunicare consulară şi prin canalul comun destinat românilor din Orientul Mijlociu.

„În ceea ce priveşte situaţia din Emiratele Arabe Unite, aşa cum vă spuneam, numărul aici fluctuează destul de mult, mai ales pentru că au început din nou zborurile comerciale. În acest moment, cu totul dintre cetăţenii români care se aflau la începutul acestei crize în Orientul Mijlociu, ştim că s-au întors aproximativ 1.000 de cetăţeni români prin mecanisme de repatriere asistată sau opţiuni individuale privind zborurilor comerciale”, a precizat Oana Țoiu

Situația din Emiratele Arabe este mai complicată deoarece aici sunt câteva sute de copii și de români cu probleme medicale. Drept urmare ministerul a luat legătura cu agenţiile de voiaj, cu liniile aeriene, cu autorităţile locale pentru a permite intervale de zbor. În ce priveşte grupul inclus în proiectul de evacuare prin mecanismul european de protecţie civilă, ministrul a arătat că selecţia a fost făcută în funcţie de gradul de risc.