Cu un scor net în favoarea ridicării imunității, raportul privind cazul Diana Șoșoacă a fost adoptat cu 17 voturi pentru, o abținere și niciun vot împotrivă.
Procedura este legată de acțiunea penală inițiată anul trecut de Parchetul General al României. În dosar sunt menționate 11 infracțiuni, inclusiv lipsire de libertate, promovarea ideologiilor legionare și antisemitism.
În dosarul care o vizează pe Diana Șoșoacă este conturat un set amplu de acuzații. Acestea sunt structurate pe mai multe capete de infracțiune prevăzute de legislația penală în vigoare.
Procurorii indică patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, conform art. 205 alin. 1 din Codul penal. De asemenea, sunt reținute alte patru fapte care vizează promovarea, în public, a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Totodată, este avută în vedere și propagarea unor ideologii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în baza art. 5 din OUG nr. 31/2002.
În același timp, dosarul include acuzații privind promovarea ideilor sau doctrinelor antisemite, potrivit art. 3 din Legea nr. 157/2018. Mai mult, sunt menționate fapte legate de negarea, contestarea sau minimalizarea Holocaustului și a efectelor acestuia, conform art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31/2002. Nu în ultimul rând, procurorii au încadrat și infracțiunea de ultraj, prevăzută de art. 257 alin. 1 și 4 din Codul penal.
Chiar și în acest context, la nivel european își păstrează statutul de europarlamentar, fără schimbări. După audierea din 24 martie, aceasta a susținut public că ar fi primit oferte de „azil politic” din partea a cinci țări.